Adrian Magdaș, profesor de matematică: Trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, subiectele sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă la liceu, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate

11.735 de vizualizări
Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca / Foto: captură Youtube ClujTV
„O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe Evaluarea Națională și obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor din programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate. Astfel că, reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate”, a declarat Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, la dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, de pe 14 februarie.

„Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat”, a spus profesorul Adrian Magdaș.

Intervenția profesorului de matematică Adrian Magdaș, director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca

„În primul rând, doresc să-mi exprim satisfacția de a participa, pentru prima dată în cei 31 de ani de activitate didactică, la o dezbatere publică reală organizată de Ministerul Educației și Cercetării. Apreciez modul în care au fost concepute planurile-cadru pentru liceu, principiile care le stau la bază și care conferă o mai mare flexibilitate în construirea ofertei curriculare, adaptată specificului și resurselor fiecărei școli. Punerea în practică a acestor noi abordări va permite instituției să ofere elevilor un ritm de învățare personalizat, care să răspundă nevoilor lor de dezvoltare. Acest demers va conduce, de asemenea, la o creștere a responsabilității cadrelor didactice și a directorilor în elaborarea ofertei curriculare proprii.

Discutând cu elevii din clasa a XII-a, am constatat că flexibilitatea ar putea fi extinsă și la modul în care se studiază o limbă modernă în regim intensiv. De exemplu, elevii noștri obțin un certificat internațional de competențe lingvistice la finalul clasei a XI-a, iar în clasa a XII-a interesul pentru admiterea în facultate devine prioritar, în detrimentul studiului intensiv al limbii moderne. Prin urmare, propunerea mea și a colegilor mei este ca principiul flexibilității să fie aplicat și în cazul studiului intensiv al unei discipline, astfel încât elevii să aibă posibilitatea de a-și modifica opțiunea pe parcursul anilor de liceu – de exemplu, să poată renunța la studiul intensiv după trei ani.

Planurile-cadru nu reprezintă un scop în sine, ci doar o primă etapă; urmează programe școlare și manuale noi. Am speranța că, odată implementate aceste modificări, nu vom mai întâlni aceeași tipologie șablonizată a subiectelor de examen la bacalaureat. O problemă actuală a învățământului gimnazial este concentrarea excesivă pe examenele de evaluare națională de la finalul clasei a VIII-a, unde scopul principal este obținerea unor note cât mai mari, în detrimentul dobândirii competențelor prevăzute în programele școlare, care sunt, de altfel, moderne și bine structurate.

Această reformă trebuie completată prin regândirea atât a examenelor de evaluare națională, cât și a bacalaureatului, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate. Sunt convins că toți cei prezenți ne dorim un viitor mai bun pentru noi și, în special, pentru copiii noștri.”

Declarații din dezbaterea despre planurile-cadru de liceu 2025 de la Cluj-Napoca:

A doua dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025 a avut loc la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca


3 comments
  1. De acord, Cătălin! Mai echilibrat totul. Deja se face asta in Europa, însă nu cu examen la fiecare ci cu o teză cross-discipline care sa urmărească un fir comun de discutat și argumentat. La 14 ani asta.

  2. Examen trebuie să se dea la toate materiile examen, inclusiv la muzică, religie, desen din moment ce fac parte din competențele culturale. Nu strică să știi ce e o mezosoprană, o partitură sau să recunoască o pictură a lui DaVinci sau Caravaggio, să știe să asorteze culorile sau diferențele dintre ortodoxie și islam etc.
    nunar trebui să mai fie atât de compleexe examenele la matematică și la română.
    Așa se va vedea valoarea reală a elevului.
    Așa li se va forma o cultură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tăieri de ore și de norme ale profesorilor în liceele tehnologice, din cauza unei propoziții din structura anului școlar 2019-2020. Sindicatele “Spiru Haret”: Automat vor fi cadre didactice care vor intra în restrângere de activitate

Ordinul prin care ministrul Ecaterina Andronescu a stabilit structura anului școlar 2019-2020 taie dintr-o singură propoziție ore la clasele a XI-a din liceele tehnologice, au semnalat mai mulți profesori prin…
Vezi articolul

Simulările de la Evaluarea Națională 2022 și Bacalaureat 2022 încep la ora 9:00, iar elevii pot intra în săli până la ora 8:30, anunță Ministerul Educației, care pune la dispoziție un număr de telefon la care elevii să poată afla detalii

Ministerul Educației a publicat pe site-ul propriu, edu.ro, câteva detalii organizatorice despre desfășurarea, în lunile martie și aprilie, a simulărilor pentru examenele de la Evaluarea Națională 2022 și Bacalaureat 2022.…
Vezi articolul

Câte 500 de euro pe semestru pentru fiecare profesor care urmează cursuri de conversie profesională într-o universitate, acordați de Ministerul Educației prin proiectul ROSE – adresa trimisă rectorilor din țară și condițiile pentru universități

Profesorii care doresc să participe la programe de conversie profesională în universități pot primi câte 500 de euro pe semestru de studii și, astfel, până la 1.500 sau 2.000 de…
Vezi articolul