BREAKING Congruența notelor de la clasă ale elevilor cu cele de la examenele naționale – exemplu de criteriu de performanță în evaluarea pentru veniturile profesorilor prevăzut în programul de guvernare Bolojan

Salariile competitive între profesori și evaluările bazate pe performanță sunt prevăzute în planul de guvernare propus de premierul desemnat Ilie Bolojan. În document este menționată congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale.

Amintim că luni, 23 iunie, au loc audieri accelerate pentru votarea Guvernului Bolojan, iar cabinetul ar urma să fie instalat până luni noaptea, potrivit G4media.ro. La Educație a fost nominalizat ca ministru Daniel David.

„De asemenea, se va urmări consolidarea statutului profesorilor prin susținerea formării și dezvoltării profesionale a acestora, intrarea în sistem pe bază de merit, prin salarii competitive și evaluări bazate pe performanță (inclusiv, spre exemplu, privind congruența dintre notele elevilor în școală și la examenele naționale)”, se arată în document.

La începutul lunii mai, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în emisiunea Starea Nației, că „trebuie mărit salariul” profesorilor. „Evident că mărirea salariului nu vine pur și simplu. Trebuie să vină cu standarde minimale de performanță, trebuie să vină cu indicatori de performanță, cu asumarea responsabilității”, a precizat acesta.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.

În 2024, mediile între 1 și 3 obținute de elevii care au susținut Evaluarea Națională au fost, în cele mai multe cazuri, mai mici cu 4 puncte decât mediile din clasele V-VIII, arată o analiză făcută de Edupedu.ro pentru 7 județe. Este îngrijorător că elevii cu medii mai mici de 3 la examenul de final de clasa a VIII-a au medii gimnaziale peste 6. În Arad, un absolvent cu media anilor de gimnaziu 9.23 a obținut media 2.20 după susținerea celor 2 probe. Este o diferență de peste 7 puncte.

În 2022, mediile din clasele V-VIII obţinute de elevii care au fost notați cu medii sub 3 la examenul de Evaluare Națională 2022 au fost, în peste 90% din situațiile analizate, mai mari cu cel puțin 4 puncte. Edupedu.ro a analizat rezultatele din 8 județe din România.

În 2020, mediile din gimnaziu ale elevilor care au luat 3 la Evaluarea Națională au fost și cu 4-5 puncte mai mari, conform unui analize Edupedu.ro

Informații de context

Miercuri, 2 aprilie, Marcel Ciolacu, prim-ministru la acea vreme, a anunțat că profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii.

Raluca Răducanu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic Jean Monnet din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „un profesor poate să își dea sufletul în clasă, să explice și să nu aibă rezultate”. Aceasta a spus că este legat de intrarea elevilor la unele licee cu medii foarte mici.

Maria Lidia Șorop, directoarea Colegiului Național „Matei Basarab” din București, a spus că „e foarte greu să stabilești cine face performanță”. Aceasta a menționat că „performanță se face și de la nota 5 spre nota 6. Și acolo e muncă multă cu acel elev. Performanță e și de la 9 la 10”.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a dat replică anunțului premierului Marcel Ciolacu în privința salarizării profesorilor pe bază de performanță. Într-o declarație transmisă de TVR Info, oficialul a respins ideea evaluării pentru componenta salarială, pentru care a explicat că ar trebui să existe standarde minime. Tototdată, Daniel David a cerut ca astfel de standarde să fie pentru toți funcționarii publici. Ministrul a spus că venituri diferențiate pe bază de performanță pot exista, dar nu salarii.

„Feedback de la directori: pe ce bază? Dacă ”răspunzi” la cereri și sarcini, care sunt sau nu sunt treaba ta și care sunt sau nu cuprinse în fișa postului?”, întreabă retoric Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a calității în școli (ARACIP), într-un comentariu publicat pe pagina sa de Facebook, 

„Este aberant să evaluezi activitatea unei persoane pe baza rezultatelor obținute de altcineva”, este de părere profesoara Iuliana Șefan, într-un punct de vedere trimis Edupedu.ro. „Rezultatele elevilor pot fi influențate de o mulțime de factori (pregătirea anterioară, condițiile familiale și sociale, probleme de sănătate, nivel de inteligență, influența mediului, etc)”, a spus aceasta.

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „profesorii n-au nimic împotrivă să fie evaluați, numai că această evaluare să fie extrem de obiectivă și bine cuantificată”.

„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță și birocrația „nefuncțională” din educație, apreciază Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați.

Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, a spus că „noi nu avem standarde naționale de evaluare (pentru elevi – n.red), adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București”. Declarația a fost făcută pentru știrile ProTV.

În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a precizat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru.

„Al doilea lucru pe care putem să-l facem – și este foarte, foarte important – este să dăm valoare notelor. Pentru a putea da valoare notelor obișnuite, trebuie să avem standarde de evaluare, pentru ca notele să fie comparabile. Din nou, dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare”, a spus Bogdan Cristescu.

Edupedu.ro a scris că niciun profesor nu va mai pune note ca în prezent, din septembrie 2025, ci pe baza noilor standarde de evaluare pentru fiecare disciplină, inexistente momentan. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.

În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”

Citește și:

Trebuie mărit salariul profesorilor, spune ministrul Educației: Evident că mărirea salariului nu vine pur și simplu. Trebuie să vină cu standarde minimale de performanță, trebuie să vină cu indicatori de performanță, cu asumarea responsabilității

VIDEO Ministrul Daniel David: Nu poți aduce tineri buni în sistem la un salariu de debutant care nu le permite să trăiască de pe o lună pe alta

Un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie