Ce spune Comisia de la Veneția despre educația religioasă și cea sexuală, în contextul reformei constituționale din Ungaria

2.598 de vizualizări
educația religioasă
Foto: Facebook.com / Orban Viktor
Educația religioasă si cea sexuală, este abordată în punctul de vedere al Comisiei de la Veneția cu privire la reforma constituțională din Ungaria, care a stârnit dispute intense la nivel european. Elemente ale opiniei Comisiei de la Veneția pe această temă au fost sumarizate, pe blogul Vedemjust.ro, de judecătorul Cristi Danileț, care notează, între altele, că “educația este un drept, iar religia este o libertate”, ideologia oferită eventual de un stat, ca furnizor al educației, fiind însă “discutabilă” din punct de vedere al drepturilor fundamentale.
  • Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituţională, a publicat o opinie pe tema reformei constituționale din Ungaria, după cum a notat Agerpres, preluată de G4Media.ro. Comisia vede o ”posibilă discriminare” în noul cadru legal din Ungaria care permite adopţiile numai în cazul cuplurilor heterosexuale căsătorite şi nu recunoaşte identitatea persoanelor transgender. Forul apreciază că reforma constituţională – ce cuprinde dispoziții asupra căsătoriei și familiei, orientării sexuale, identității de gen și educației copiilor – ”nu trebuie folosită ca ocazie pentru a deroga de la legile existente asupra protecţiei persoanelor care nu sunt heterosexuale sau pentru a revizui aceste legi în sens contrar”.
Sumarul făcut de Cristi Danileț despre opiniile Comisiei de la Veneția cu privire la chestiunile legate de educație (în special religioasă și sexuală) din reforma constituțională din Ungaria:

Educația religioasă

“Educaţia copiilor trebuie să se facă conform valorile bazate pe identitatea constituțională maghiară şi pe cultura creştină.

Educaţia este un drept, iar religia este o libertate. În Ungaria însă, educaţia se face în majoritate la nivel de stat, este publică. Statul ar putea oferi o anumită ideologie proprie ca filosofie de viaţă, ceea ce este discutabil din punctul de vedere al drepturilor fundamentale. Educaţia religioasă nu este în programa școlară, este lăsată în sarcina bisericilor, dar părinţii o pot cere la şcoală.

Cu privire la educaţia sexuală, lecțiile nu pot fi considerate că încalcă dreptul părinților la educație decât dacă acestea urmăresc un scop de îndoctrinare care poate fi considerat ca nerespectând religia sau convingeri filozofice ale părinților. Acolo unde se face, are ca obiectiv prevenirea violenței sexuale şi exploatare, care reprezentă o amenințare reală pentru sănătatea fizică și mentală a copiilor și împotriva cărora trebuiau protejați la toate vârstele.

Pe de altă parte, unul dintre obiectivele educația furnizate de stat este să pregătească copiii pentru realitățile sociale, iar aspectele sexuale justifică educația copiilor foarte mici care frecventează grădinița sau școala primară. Nu există o obligație a statelor de a face educație sexuală în școli, dar acolo unde se face ea trebuie să fie nediscriminatorie față de indivizi și promovarea valorilor constituționale să nu conducă la ignorarea și respectarea diversității opiniilor religioase și a identităților sexuale.” (Note detaliate pe Vedemjust.ro)

Foto: Facebook.com / Orban Viktor


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezultatele TIMSS la matematică, contrast izbitor cu concluziile evaluării din proiectul ROSE / Cercetătorul Dacian Dolean: dna Preoteasa a fost informată greșit – centilul 37 nu înseamnă că performanța elevilor e echivalentă notei 3,7. Performanța elevilor de la liceele tehnologice e doar puțin mai slabă decât media pe țară

Rezultatele TIMSS 2023 analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor, iar anul acesta România a participat atât cu elevii de clasa a VIII-a, ca…
Vezi articolul

Digitalizarea în educație și formare: „România Educată” e scos în prim plan, într-un profil de țară ce notează lipsa strategiilor pentru competențe digitale și performanțe nesemnificative la nivel european, în pofida resurselor tehnice solide – raport românesc pentru Comisia Europeană

Proiectul „România Educată” este scos în prim plan, ca strategie globală ce include „digitalizarea” în educație, într-un raport european elaborat de specialiști din România, cu privire la situația competențelor digitale…
Vezi articolul
Modificările pentru Bacalaureat -Când au loc detașarea la cerere și detașarea în interesul învățământului

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul…
Vezi articolul