Claudia Osiceanu, profesoară de Limba și literatura română: Provocare la onestitate adresată Ministerului Educației. Invalidați orice eseu construit exclusiv pe baza unui șablon

[jp_post_view]
Foto: © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com
Cu ocazia probei scrise la Limba și literatura română, susținută luni, 23 iunie 2025, lansăm Ministerului Educației o provocare firească și legitimă: invalidați orice eseu construit exclusiv pe baza unui șablon!

Iată de ce:

1. Șablonul este o formă de plagiat mascat.

Reproducerea fidelă a unor formulări tipizate – preluate de pe site-uri, din culegeri sau de la meditații – echivalează cu o memorizare mecanică de minimum 150 de cuvinte fără legătură autentică cu gândirea candidatului. E o beție de cuvinte, provenită dintr-o colportare de formulări fără fond.

Avem deja un precedent chiar anul acesta, în numeroasele lucrări de la simularea națională. Drept ilustrare din textul elevului, a nu se ignora ironia!, personajul Harap-Alb a fost prezentat prin aceeași expresie reluată obsesiv:
Pierzându-și uneori aura mitică de «ființe de hârtie», personajele trec pragul ficțiunii și poposesc în realitatea noastră profană, ilustrând tipuri umane.
Aceeași frază a fost reluată aproape identic de sute de elevi, fără explicații, fără contextualizare, fără gând propriu. E o dovadă clară că nu avem de-a face cu lectură, ci cu memorare fără înțelegere, copiată din surse-șablon.

2. Șablonul este o formă de impostură intelectuală.

Elevul nu face decât să completeze spații prestabilite, ca într-un joc de tip rețetar. Contribuția reală este, în cel mai fericit caz, de 10–15 cuvinte. Restul e formă fără fond. Or, baremul oficial prevede clar că un „răspuns parțial, lipsit de coerență și originalitate” se notează cu zero puncte.

3. Rezistența prin cultură începe cu literatura.

Fiecare reprezentant al Ministerului ar trebui să știe că datorează culturii românești o parte din propria formare. Literatura română, prin mituri, simboluri și sensuri multiple, a fost și rămâne spațiul în care s-a consolidat spiritul nostru identitar.

4. Validarea șabloanelor distruge credibilitatea literaturii.

Cu cât încurajăm „formulările de conveniență”, cu atât amplificăm ideea că literatura este arbitrară, relativă, adică… nesemnificativă. Ce lecție despre viață poate învăța un adolescent care primește punctaj maxim pentru o compunere pe care doar a copiat-o în minte?

5. Un popor fără mituri nu există.

A disocia literatura de valori, de marile adevăruri despre oameni, conștiință, comunitate – înseamnă a ucide tocmai seva formării culturale. Un sistem de educație care încurajează fraze goale își condamnă propriii elevi la superficialitate, iar cultura – la uitare.

Tăcerea, în acest context, nu este prudență, ci complicitate.
E timpul să apărați literatura. Să apărați învățătura. Să apărați gândirea.

___

Despre autor:

Claudia OSICEANU este profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București.

Foto: © Diego Vito Cervo | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Habar nu aveți ce presiune este pe profesorii de la materiile de bacalaureat! Originalitatea e ucisă nu de profesori, ci de formatul subiectelor. Totul este previzibil, elevii tot aia învață, indiferent cât te chinuiești la ore să faci altceva, să le dezvolți gândirea critică ori creativitatea! ce originalitate să ai, când tu ai citit, în cel mai bun caz, cărțile din programa de bacalaureat! E o putreziciune sistemul. În metastază. Nu se vrea, mai ales din interior nu se vrea. E o rezistență cumplită.

  2. Nu ma voi lua de sursele -șablon decât prin faptul ca este foarte greu și nepotrivit pentru vârstă lor.Sunt niște noțiuni care pescuit pot fi numte”moartea pasiunii”.Daca știa Creanga ce vor face din basmul lui profesorii de romana nu cred ca vrea nimeni sa își imagineze ce ar fi zis cel care povestea mucalit în „Amintiri din copilărie ” cum invata Trasnea la română.
    Prin noțiunile rigide,abstracte și lipsite de sens s-a distrus toată muzicalitatea și farmecul exprimării lui Creangă. Mesajul lui este complet distorsionat și este o rușine ce s-a făcut pentru a fi distrus cel mai frumos basm din literatura noastră.
    Rușine!

  3. Sa nu cumva sa schimbati ceva in formatul examenului tocmai acum, cu o saptamaa inainte de examen. Copiii astia lucreaza de 2 ani pe un anumit tip de teste. Schimbarile de care vorbiti ar fi binevenite dar necesita mult timp. Oricum, amintiti-va de comentariile dictate de profesorii de romana de acum cateva zeci de ani, nu scriam cam toti la fel la examene? Acum sursa de inspiratie e alta, tehnica aceeasi…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LISTĂ Salariile de bază ale profesorilor din 22 de țări europene au crescut, în medie, în pandemie, pentru toate ciclurile și categoriile de vechime – raport OCDE / Creșterea contrastează cu scăderea semnalată de un alt raport recent în cazul României

Salariile de bază obținute, în 2021, de profesorii din 22 de țări membre UE, au înregistrat creșteri comparativ cu anul precedent, în aproape toate ciclurile de învățământ, potrivit datelor prezentate…
Vezi articolul

STUDIU Aproximativ 30% dintre tinerii români care au participat la un studiu internațional se poziționau în 2024 la dreapta sau extrema dreaptă pe axa politică – creștere cu 10% față de anul 2019 / Procentul tinerilor de stânga sau extrema stânga a scăzut de la 18% la 12%

Aproximativ 30% dintre tinerii din România se poziționau în anul 2024 la dreapta sau extrema dreaptă pe axa stânga-dreapta politică, potrivit raportului „Tinerii din România. Diferențe de gen, participare politică…
Vezi articolul
Carti si documente / Foto: Pexels.com

Ministerul Educației a lansat pe 10 noiembrie o competiție de finanțare a publicațiilor științifice. Înscrierile începuseră pe 6 noiembrie. Ministrul Educației: ”S-a întârziat la avize”

Coordonatorii de reviste și cărți tehnico-științifice au avut la dispoziție doar două zile pentru a depune dosare de finanțare a publicațiilor, deși competiția prevedea opt zile pentru înscriere. De vină…
Vezi articolul