Concluzia ministrului Daniel David după prima dezbatere cu profesori și inspectori pe proiectele de planuri-cadru pentru liceu: Rețin multe sugestii bune, care vor fi incluse în varianta finală propusă în luna mai

Prima dezbatere națională privind proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal a adus în prim-plan un dialog echilibrat, axat pe soluții, conform concluziilor trase de ministrul Educației, Daniel David. Într-un mesaj publicat pe blogul său, oficialul a subliniat că, spre deosebire de dezbaterile din spațiul public, unde predomină fie critici agresive, fie laude fără fundament, întâlnirea fizică a fost marcată de discuții constructive, fie ele cerebrale sau emoționale. Concluzia sa a fost că din dezbatere „rețin multe sugestii bune, care vor fi incluse în varianta finală propusă în luna mai”.

Ministrul Educației a recunoscut că începutul mandatului său este marcat de un proiect dificil, dar inevitabil. „Planurile-cadru reprezintă o urgență curriculară, ar fi trebuit introduse cel târziu în 2021. Sunt și o necesitate legală, impusă de noile reglementări din 2023”, a explicat Daniel David, evidențiind importanța acestui proces de reformă.

Unul dintre cele mai puternice argumente aduse în favoarea modificărilor este cel moral-psihologic: „Nu ne mai putem pune la risc copiii, obligându-i să care un volum excesiv de discipline și ore, fără o organizare psihopedagogică adecvată.” Totodată, ministrul a spus din nou că alfabetizarea deficitară a elevilor a devenit o problemă de securitate națională. „Așa nu se mai poate continua! Analfabetismul funcțional ne pune deja la risc țara”, a spus acesta.

Dezbaterea a inclus numeroși participanți, conform estimărilor Edupedu.ro la fața locului ar fi fost peste 250 de persoane în sala de la Politehnică, însă nu toți au avut ocazia să se exprime direct. Ministrul a încurajat trimiterea de sugestii în scris, precizând că fiecare propunere va fi analizată și că feedback-ul primit va contribui la îmbunătățirea formatului dezbaterilor viitoare. Deși dezbaterea e deschisă până pe 6 martie, varianta finală a planurilor-cadru urmează să fie propusă în luna mai.

„Rolul unui ministru al educației nu este doar să gestioneze un sistem, ci și să educe publicul despre cum trebuie să se desfășoare rațional o dezbatere națională. Trebuie să ne asigurăm că educația nu devine un risc pentru națiune, ci o oportunitate reală pentru copii și pentru țară”, a concluzionat ministrul Educației.

Dezbaterile naționale vor continua, cu următoarea etapă programată la Cluj-Napoca la finalul acestei săptămâni, pe 14 februarie.

Redăm mesajul ministrului:

„Și am avut prima dezbatere națională asupra proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal. Iar oamenii educației au început să arate de ce sunt ai educației! Spre deosebire de spațiul public (rețele de socializare, chiar diverse publicații etc.) – unde pe lângă analize serioase găsești încă prea des banalități solemne, îngrijorări iraționale și/sau semidocte, dacă nu doar critici virulente/agresive sau felicitări dezarmante -, aici au fost analize și discuții convergente și divergente, mai cerebrale sau mai emoționale, toate însă focalizate pe probleme și soluții. Au participat mulți și, evident într-un astfel de demers, nu toți s-au putut exprima. Dar toți pot trimite sugestii în scris (la emailul de contact al consultării publice), iar din feedback-uri încercăm și să îmbunătățim formatul dezbaterilor următoare. Din acest demers rețin multe sugestii bune, care vor fi incluse în varianta finală propusă în luna mai. 

Sincer și direct spus, nu sunt bucuros că încep acest mandat de ministru cu un astfel de proiect, care, inevitabil, vine și cu scandaluri. Dar planurile-cadru reprezintă (1) urgențe curriculare (ar fi trebui introduse cel târziu în 2021), (2) legale (sunt impuse de noile reglementări legale din 2023), (3) moral-psihologice (nu ne mai putem pune la risc copiii, punându-i să ne ducă disciplinele și orele exagerate ca număr și/sau fără organizare psihopedagogică adecvată) și, teribil de important, (4) de securitate națională (analfabetismul funcțional ne pune deja la risc țara). Așa nu se mai poate continua! Iar rolul unui ministru responsabil este să abordeze tocmai astfel de probleme/reforme. Mai mult, rolul unui ministru al educației este și să educe (fie și informal) oamenii, care au nevoie, despre cum se fac rațional dezbaterile asupra unei teme cu relevanță pentru țară. Așadar, să facem împreună ca educația să nu fie un risc pentru națiune, ci o oportunitate pentru copii și țară!”