Cristina Lazurca, învățătoare: Tocitul comentariilor s-a împământenit din 1990 încoace, când niște autori și niște editori și-au dat seama că pot câștiga bani scutindu-i pe elevi de a citi operele din programă

[jp_post_view]
cursuri online
Cristina Lazurca / Foto: Facebook.com
Eu nu reprezint vocea generației mele și nici pe cea a schimbării, doar pe cea a unei mame și învățătoare disperate. Dar eu spun că, din fericire, mintea umană nu este un sertar în care dacă ai îndesat niște ani la istorie nu mai încape nimic altceva, ci dimpotrivă, e ca un organ care cu cât este mai folosit cu atât funcționează mai bine.

Eu cred că atunci când învățăm ceva selecția se face natural, în așa fel încât unii își îndreaptă atenția spre anumite domenii, iar alții spre altele asumându-și că nu pot fi (și nici nu trebuie să fie) de 10 la toate.

Și că învățământul de masă nu e o bucată de plastilină pe care o tot modelăm și căreia încercăm să îi dăm diferite forme, ci este cel mai mare divizor comun între mai mulți factori, printre care capacitatea de învățare a majorității elevilor, posibilitățile de predare ale profesorilor, condițiile reale din școală, numărul de elevi dintr-o clasă și așa mai departe.

Și sigur că unii se vor simți nedreptățiți de acest sistem, care nu este și nu poate fi perfect și nici ajustat pentru toată lumea, dar aceștia pot fi consecvenți propriilor idei până la capăt, asumându-și că inteligența lor nativă va compensa rezultatele mai slabe la istorie, de exemplu, și îi va ajuta să se descurce în viață.

Și sunt de acord că trebuie schimbate acele lucruri care nu funcționează, dar pentru asta trebuie să ținem cont de adevăr, iar adevărul este că în 1990 studiul literaturii nu însemna tocirea comentariilor.

Fără să regret vreodată comunismul trebuie să admit că acest obicei cu tocitul comentariilor s-a împământenit din 1990 încoace, când niște autori ale căror nume sunt cunoscute exclusiv în mediul școlar și niște editori și-au dat seama că pot câștiga bani scutindu-i pe elevi de a citi operele din programă integral și în original și scutindu-i să gândească cu propria lor minte.

Notă: Textul este preluat cu acordul autorului de pe pagina de Facebook a Cristinei Lazurca

___

Cine este Cristina Lazurca

”Sunt trainer şi am absolvit un masterat de scriere dramatică. Am creat propriul concept de teambuilding intitulat Jurnalul inspirațional, bazat pe activităţi care se fac la cursurile de scriere creativă. Din septembrie 2017 sunt învăţătoare la Vinga, în judeţul Arad”.

Foto: Cristina Lazurca/Cafeneaua Literara Joy’s


9 comments
  1. Tocirea comentariilor are origini mult mai indepartate…
    Insa tine tot de profesor cum gestioneaza niste asa-zise cerinte: profesoara de romana din gimnaziu ne atragea cu povesti despre cum a aparut o opera literara sau alta, iar la gramatica aveam atatea exemple si conexiuni cu logica, incat si acum le folosesc; profesoara mea de romana din liceu ne lasa pe fiecare sa ne spunem parerea (fix cu ce cuvinte aveam noi) si nu ne spunea ca gresim, doar acolo unde o mai luam pe de laturi, ne spunea cum era mai direct.
    Noi mai incercam sa ii citim ce analize erau in manual sau pe cine stie unde mai gaseam critica literara, dar ea ne oprea si ne spunea ca e important cum percepem noi ceea ce citim!
    Si asa, o clasa intreaga a fost motivata sa citeasca pentru a putea sa se exprime in legatura cu operele studiate.
    Am facut clasele V-XII in perioada 1987-1995.
    Generatiile sunt in continua miscare deoarece se adapteaza, mai mult sau mai putin fortat, la prezent, trebuie sa creasca gradul de adaptabilitate si al cadrelor didactice!

  2. Culegeri de comentarii literare au existat mereu. Depinde de profesor, dacă le spune explicit copiilor sa învețe pe de rost comentariile și depinde de elev, dacă se supune acestui supliciu.

  3. „Tocirea” comentariilor s-a împământenit, în opinia mea, din cauza faptului că ale examenelor cerințe solicită interpretări critice, explicații și viziuni asupra operelor din programă; astfel, uneori, deși elevul citește opera, are nevoie de mai mult decât de a o rezuma.

  4. Toceala este metoda principala de evaluare în domeniul universitar și preuniversitar! spune:

    Tocitul reprezintă forma principală de învățarea nu numai la română,
    dar și la biologie, chimie și fizică în toate școlile.
    Tocitul este metoda principala de învățare a studenților, asta se cere.
    Tocitul este metoda principala de evaluare la examenul de titularizare.

    1. De acord! Numai că, în ceea ce privește examenul de titularizare, cel puțin la partea de metodică, evaluarea este subiectivă, astfel că, ori de câte ori am susține acest examen, nu e niciodată clar cum ar trebui de fapt abordat subiectul…

      1. E foarte stupidă introducerea acestei metodici la titularizare, e după cum vrea cel care corectează, poate să iți dea 0 sau 3 puncte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Over 1,000 Facebook pages spread disinformation, alarmism, pro-Russian narratives and pseudo-science while promoting candidate Călin Georgescu – online community sounds the alarm

A network of internet users monitoring online disinformation has identified over 1,000 Facebook pages and groups that systematically spread pseudo-scientific, pseudo-religious, or political propaganda content in a spam-like manner. Data…
Vezi articolul

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România: Sunt prea multe discipline cu o oră pe săptămână, cu efecte extrem de nocive asupra învățării / Propunerile pentru noile planuri-cadru de liceu

Asociația Profesorilor de Limba Germană din România (APLGR) avertizează că noile propuneri de planuri-cadru pentru liceu riscă să afecteze grav învățarea limbilor străine, reducând șansele elevilor de a dobândi competențe…
Vezi articolul

România – mult în urma mediei OCDE la rezultatele educației, de la finalizarea studiilor liceale și universitare și integrarea pe piața muncii la cheltuielile per elev și student, arată raportul internațional Education at a Glance 2024, în a doua ediție comparativă cu date despre învățământul românesc

Sistemul de educația din România se menține, la mai toți indicatorii-cheie, departe de media înregistrată la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce reunește cele mai multe dintre…
Vezi articolul

MEGATENDINȚE Profesorii români se lovesc de obstacole ce afectează educația globală, precum schimbările demografice, digitalizarea, inegalitățile – Raport internațional / Datele OCDE contrastează cu raportările de tip „no problem” făcute de directorii de școli din România

Profesorii din România sunt afectați de schimbările demografice, de digitalizare, de echitate și incluziune, dar și de alte „megatendințe” globale, de la situația sănătății la implicarea civică și democratică, conform…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul

Strategia pentru educația continuă a adulților 2024-2030, ce propune măsuri pentru ca România să reducă decalajele față de UE și să răspundă problemelor de pe piața muncii – adoptată de guvern fără termene clare și fără sprijin bugetar dedicat 

Un cadru național al competențelor-cheie, un registru național al certificatelor digitale, diverse programe – de la cele postuniversitare, la unele de alfabetizare în diverse domenii – se numără printre țintele…
Vezi articolul