Cu URSS în inimă și Lenin pe buze. Scandalul respingerii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română

[jp_post_view]
Cristian Pantazi / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Mircea Cărtărescu a fost respins de Academia Română la diferență de un vot, după cum a prezentat în premieră Edupedu.ro miercuri. Decizia e scandaloasă și confirmă deriva instituției sub conducerea istoricului naționalist Ioan Aurel Pop. Delirant e însă că cea mai activă campanie împotriva lui Cărtărescu a fost făcută de un scriitor minor cu studii și job în fosta URSS, sprijinit activ de un caricaturist transformat într-o caricatură naționalistă și un alt scriitor confesor al generalului de Securitate Nicolae Pleșiță.

Scriitorul minor cu studii și job în URSS e Valeriu Matei, membru corespondent și director general al editurii Academiei Române. După cum a dezvăluit Hotnews, Valeriu Matei a distribuit membrilor Academiei Române un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu. Argumentele? „Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade”. Nu e clar cu ce a greșit Cărtărescu: toți cei trei mari scriitori au publicat texte de un antisemitism abject, e un fapt cunoscut.

Dar cum a ajuns Valeriu Matei să facă jocuri la Academia Română și să devină chiar director general al editurii Academiei? Venit din Republica Moldova pe vremea podurilor de flori și sprijinit din răsputeri de Mircea Cosma, baronul PSD din Prahova plină de companii rusești de petrol, Valeriu Matei a lăsat în urma lui câteva păduri tăiate și nici o operă citabilă. În schimb, din CV-ul lui atrag atenția detaliile legate de formare: a făcut facultatea de istorie la Universitatea de stat Lomonosov din Moscova (1979 – 1983) și a lucrat la un muzeu din Istra (localitate de lângă Moscova). Așadar, formarea lui intelectuală și academică s-a produs în Moscova sovietică, în laboratorul cel mai performant al URSS.

Doar o mostră despre fibra morală a acestui tăietor de păduri nevinovate: în 2014 îl lăuda pe binefăcătorul său, Mircea Cosma, proaspăt trimis în judecată de DNA pentru corupție: „Exemplul lui Mircea Cosma este unul care merita sa fie preluat si de alti oameni politici sau oameni care detin functii politice si administrative in Romania, in perspectiva cand Republica Moldova va trebui sa parcurga foarte intens aceasta etapa”.

Alt academician care a scuipat flăcări împotriva lui Mircea Cărtărescu e Eugen Mihăescu. „Mâine unul dintre candidați este alergătorul de cursa lungă după premiul Nobel Mircea Cărtărescu. Intuiesc că el este deschizătorul de drum pentru un întreg șir indian de fruntași ai intelighenției românești, Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu etc, care vor completa gașca progresista” – mostră de argumentație a lui Mihăescu într-un editorial din Cotidianul.

Grafician talentat, el a evoluat spre un naționalism gregar premiat cu demnități sub Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Un personaj care stârnește repulsie intelectuală. Probabil că Eugen Mihăescu din anii ’80 ar fi scos o caricatură de geniu din Eugen Mihăescu de azi.

Citește editorialul integral semnat de Cristian Pantazi pe G4Media.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Ministrul Educației din Estonia explică pentru Edupedu.ro cum funcționează școala în țara europeană cu cele mai bune rezultate PISA 2018: Examinările sunt digitale, învățământul este pe deplin gratuit, de la mese, îngrijire medicală până la activități tip hobby

„Școlile noastre au ajuns să înțeleagă faptul că, pentru a oferi abilități moderne și pentru a-i învăța pe elevii noștri să fie pregătiți în fața provocărilor moderne, calea digitală este…
Vezi articolul

Admiterea la liceu „prin alunecare”, în școli în care elevii au ajuns în urma repartizării, nu a dorinței lor, plus pregătirea pentru meserii vechi – indicate de Măriuca Talpeș, de la Coaliția pentru Dezvoltarea României, drept cauze pentru care „condamnăm o jumătate de generație să fie șomeră în viitor” / 52% intră la liceu sub nota 6, considerat pragul nivelului 2 din PISA, al analfabetismului funcțional – analiză

Cifrele pe anul trecut, prezentate de Măriuca Talpeș, arată că 52% dintre elevii absolvenți de clasa a VIII-a intră cu media minimă admisă, de 6. Aceștia ajung în învățământul tehnologic…
Vezi articolul

Generația 2023. Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație / Educația a avut 16 miniștri în acești 12 ani

Generația tinerilor care au terminat clasa a XII-a în 2023 a intrat în școală la un an după ce fusese adoptată actuala lege a Educației. Pentru că era proaspăt aprobată,…
Vezi articolul