Cu URSS în inimă și Lenin pe buze. Scandalul respingerii lui Mircea Cărtărescu de către Academia Română

Mircea Cărtărescu a fost respins de Academia Română la diferență de un vot, după cum a prezentat în premieră Edupedu.ro miercuri. Decizia e scandaloasă și confirmă deriva instituției sub conducerea istoricului naționalist Ioan Aurel Pop. Delirant e însă că cea mai activă campanie împotriva lui Cărtărescu a fost făcută de un scriitor minor cu studii și job în fosta URSS, sprijinit activ de un caricaturist transformat într-o caricatură naționalistă și un alt scriitor confesor al generalului de Securitate Nicolae Pleșiță.

Scriitorul minor cu studii și job în URSS e Valeriu Matei, membru corespondent și director general al editurii Academiei Române. După cum a dezvăluit Hotnews, Valeriu Matei a distribuit membrilor Academiei Române un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu. Argumentele? „Într-un articol din 2005, numit „O vină istorică. Despre antisemitismul românesc”, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade”. Nu e clar cu ce a greșit Cărtărescu: toți cei trei mari scriitori au publicat texte de un antisemitism abject, e un fapt cunoscut.

Dar cum a ajuns Valeriu Matei să facă jocuri la Academia Română și să devină chiar director general al editurii Academiei? Venit din Republica Moldova pe vremea podurilor de flori și sprijinit din răsputeri de Mircea Cosma, baronul PSD din Prahova plină de companii rusești de petrol, Valeriu Matei a lăsat în urma lui câteva păduri tăiate și nici o operă citabilă. În schimb, din CV-ul lui atrag atenția detaliile legate de formare: a făcut facultatea de istorie la Universitatea de stat Lomonosov din Moscova (1979 – 1983) și a lucrat la un muzeu din Istra (localitate de lângă Moscova). Așadar, formarea lui intelectuală și academică s-a produs în Moscova sovietică, în laboratorul cel mai performant al URSS.

Doar o mostră despre fibra morală a acestui tăietor de păduri nevinovate: în 2014 îl lăuda pe binefăcătorul său, Mircea Cosma, proaspăt trimis în judecată de DNA pentru corupție: „Exemplul lui Mircea Cosma este unul care merita sa fie preluat si de alti oameni politici sau oameni care detin functii politice si administrative in Romania, in perspectiva cand Republica Moldova va trebui sa parcurga foarte intens aceasta etapa”.

Alt academician care a scuipat flăcări împotriva lui Mircea Cărtărescu e Eugen Mihăescu. „Mâine unul dintre candidați este alergătorul de cursa lungă după premiul Nobel Mircea Cărtărescu. Intuiesc că el este deschizătorul de drum pentru un întreg șir indian de fruntași ai intelighenției românești, Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu etc, care vor completa gașca progresista” – mostră de argumentație a lui Mihăescu într-un editorial din Cotidianul.

Grafician talentat, el a evoluat spre un naționalism gregar premiat cu demnități sub Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Un personaj care stârnește repulsie intelectuală. Probabil că Eugen Mihăescu din anii ’80 ar fi scos o caricatură de geniu din Eugen Mihăescu de azi.