Cursuri de limba română și servicii de tip afterschool pentru copii – printre principalele nevoi invocate, la doi ani de la declanșarea războiului, de refugiații ucraineni participanți la un sondaj Salvați Copiii

244 de vizualizări
Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com
Cursurile de limba română și serviciile de tip afterschool pentru copii se numără, alături de accesul la servicii medicale și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, printre principalele nevoi pe care refugiații ucraineni care au apelat la sprijinul organizației Salvați Copiii le menționează într-un sondaj realizat de aceasta. 
  • La doi ani de la declanșarea războiului, Salvați Copiii România arată că, până acum, în România au intrat 5.486.365 de cetățeni ucraineni, iar dintre cei care au tranzitat România 4.460 au cerut azil. Analiza nevoilor refugiaților ucraineni se bazează pe o analiză cantitativă și pe una cantitativă (prin focus grupuri). În cazul celei cantitative, nu e precizată dimensiunea acesteia, dar ea menționează ca respondenți părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale derulate de organizația menționată. 

Potrivit acestora, jumătate dintre copiii reprezentați de eșantion (49,44%) sunt înscriși în sistemul de învățământ ucrainean, la distanță. 19% sunt înscriși și în acest sistem, la distanță, dar și în sistemul românesc. 12% merg la școli/grădinițe din România, 10% urmează o formă de învățământ de tip ucrainean în România, iar 8% nu sunt înscriși deloc în vreo formă de învățământ.

Pentru cei care nu sunt înscriși în sistemul românesc de învățământ, principala barieră invocată este cea lingvistică, menționată de aproape trei sferturi (71%) dintre respondenți.

Pe tema educației, principalele nevoi invocate de participanți sunt, la doi ani de la declanșarea războiului și sosirea unui număr semnificativ de refugiați ucraineni în România:

  • Sprijin pentru învățarea limbii române (34%)
  • Echipamente IT (28%)
  • Rechizite (15%)

În același timp, Salvați Copiii precizează că 16% dintre părinți au menționat printre principalele lor nevoi cursurile de limbă română. Iar 13% au menționat nevoia serviciilor de tip afterschool pentru copii.

Pentru părinții copiilor ucraineni refugiați în România, cea mai mare nevoie este cea sprijinului financiar, menționat de un sfert (23%) dintre respondenți, urmat de nevoia accesului la servicii medicale (19%). Trei sferturi dintre refugiați menționează că au dificultăți frecvente legate de plata chiriei și a utilităților, iar 54% spun că au dificultăți legate de vizitele la doctor sau achiziția de medicamente.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Educația și „demența digitală”, teme-cheie în discursul susținut la Ateneu de un specialist în neuroștiințe tradiționalist. Exercițiu de media literacy cu un contestatar al alfabetizării media – cercetătorul german Manfred Spitzer

„Mediile digitale dăunează educației, iar de nivelul educației depinde măsura în care te va afecta demența” în sensul medical al termenului, acela de declin al capacității mintale, pe măsură ce…
Vezi articolul

(P) Matematica în Anglia și SUA – marile diferențe și ce putem prelua în noul curricum, în opinia matematicianului Vlad Matei, postdoc la Universitatea din California Irvine și mentor al juniorilor care se pregătesc de Balcaniadă prin Fundația Upper Education

Ce fac marile universități, pentru a forma cele mai luminate minți în matematică? Cercetători de renume mondial predau “teme active în cercetarea actuală” și îi încurajează pe studenți la “mult…
Vezi articolul

„Evaluarea finală” de școală generală în Finlanda, țară ce ar putea fi luată ca model pentru schimbări în Evaluarea Națională – clasa a VIII-a, potrivit ministrului Daniel David

Elevii care finalizează învățământul secundar inferior (echivalentul gimnaziului) în Finlanda și se pregătesc să continue studiile la nivel liceal trebuie să treacă printr-o „evaluare finală”, ce stabilește cât de bine…
Vezi articolul