Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, critică discuțiile recurente despre reintroducerea tezelor și revenirea la semestre, spunând că nu denumirea sau ponderea unei evaluări contează, ci claritatea standardelor de notare și coerența sistemului. El atrage atenția că practica tezelor este neuniformă, iar fiecare profesor poate organiza evaluări sumative atunci când consideră necesar, fără intervenția ministerului.
Oficialul a comentat mai multe mesaje despre teze și semestre, pe care, spune acesta, le primește la fiecare sesiune live transmisă săptămânal pe pagina ministerului.
„Am mai văzut o discuție legată de teze, am văzut mai degrabă diverse discuții contradictorii între cei care apărau eliminarea tezelor și cei care își doreau reintroducerea tezelor. Este iarăși o discuție care nu se termină. Mă întorc și spun că nu oprește nimeni pe nimeni, ca să spun așa, să facă evaluări sumative pe disciplinele pe care le are. Că se cheamă teză sau nu se cheamă teză, chiar contează? Chiar contează ponderea pe care o are în medie?”, a declarat David în transmisiunea de joi seară, 5 iunie.
- Context. În martie 2022, pentru anul școlar 2022-2023, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a decis renunțarea la organizarea pe semestre și introducând un sistem bazat pe cinci module de învățare, fiecare urmat de o vacanță.
- Această modificare a fost însoțită de eliminarea obligativității tezelor semestriale, permițând profesorilor să decidă asupra evaluărilor sumative, adaptate specificului disciplinei și nevoilor elevilor. Decizia a fost susținută de consultări cu elevii, părinții și cadrele didactice și a vrut să însemne, potrivit reprezentanților ministerului Educației de la acea vreme, o flexibilizare a procesului educațional.
„Până la urmă contează evaluarea sumativă, că asta vrei să vezi: dacă copilul a dobândit competențele pe care tu le-ai țintit în disciplina ta. Iar practica asta a tezelor este una foarte neuniformă. De cele mai multe ori nu există teze în logica pe care noi am folosit-o în țările vestice și v-am spus că noi avem această problemă foarte mare numai cu notele pe care le dăm la diverse teze, ci cu notele pe care le dăm în general, că standardele noastre de evaluare și de notare nu sunt încă clar definite, astfel încât să ne asigurăm că există o oarecare congruență a notelor”, a continuat ministrul
Daniel David a completat: „Și atunci, dacă dăm teze cu rol sumativ, de ce trebuie să vină ministerul să ne oblige să reglementeze? Pur și simplu fiecare profesor o poate face atunci când consideră necesar acest lucru. Dacă vrem să dăm teze, să facem comparații între școli, vă spun că nota la teză are aceeași problemă ca nota la diverse discipline”.
„Până când clarificăm aceste standarde de notare, eu vă sugerez să nu mai tot schimbăm și să înnebunim copiii”, a subliniat ministrul Educației și Cercetării. „Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne întoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii. Așa că v-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a mai spus David.
Reacții ale profesorilor în privința tezelor școlare
Eliminarea tezelor școlare obligatorii „a fost o mare eroare”, a afirmat recent profesoara de istorie Iuliana Căplescu, de la Colegiul Național „Matei Basarab” din București, la emisiunea InfoEdu de la TVR. Ea consideră că susținerea tezelor îi avantaja pe elevi, deoarece notele de la aceste evaluări aveau o pondere de 25% din media anuală a disciplinei la care se susținea evaluarea scrisă sumativă.
Eliminarea tezelor școlare obligatorii în gimnaziu și liceu privează elevii de repetarea în contexte variate, „destul de mult”, a informațiilor care le sunt predate, a avertizat cercetătoarea specializată în cogniţie ancorată și în formarea conceptelor Thea Ionescu. „Din păcate, s-au scos tezele. Unii ar zice că e bine. Da, profesorii care fixează și repetă informația fără teze, că nu-mi trebuia teza în sine, fac bine lucrurile. Dar dacă eu nu mai fac ce am făcut în modulul 1 niciodată până la examen, de unde să mai știe copilul?”, a avertizat aceasta.
În ianuarie, Adriana Iancu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a spus pentru Prima Tv că „reintroducerea tezelor înseamnă pentru profesor un moment de autoevaluare”. Aceasta este de părere că „îţi dai seama dacă ceea ce ţi-ai propus să transmiţi a ajuns la elevii tăi”.
Reintroducerea tezelor pentru a putea evalua și monitoriza progresul elevilor este recomandată de peste 1.900 de profesori care au participat la studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)”, publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Propunerea e susținută și de 127 de directori de școală. Studiul la care au participat aproape 7 mii de profesori și 375 de directori de școală este reprezentativ la nivel național, precizează autorii.
În noiembrie 2024, profesoara Florina Rogalski a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că tezele erau necesare: „Teza îi obligă pe ei (pe elevi – n.red) să facă sinteza. Trebuie să vă spun că elevii noștri sunt deficitari în a sintetiza lecțiile și ideile”. Florina Rogalski predă Limba și literatura română la Școala Centrală din București.
Informații de context
Tezele școlare, obligatorii pentru elevii de gimnaziu (de la clasele a V-a până la a VIII-a, inclusiv) și pentru elevii de liceu, au fost anulate în anul școlar 2020-2021 de ministrul Monica Anisie, din cauza numeroaselor suspendări ale cursurilor față în față, în perioada pandemiei. În anul școlar 2021-2022 tezele au fost reluate prin decizie a ministrului Sorin Cîmpeanu, ministru care în același an le-a redus numărul, pentru ca în 2022-2023 ele să fie anulate de același ministru.
Anul școlar 2022-2023 a fost cel în care ministerul Educației a renunțat la organizarea pe cele două semestre, introducând 5 „module de învățare” cu 5 vacanțe. Tot în anul școlar 2022-2023, ministrul Cîmpeanu a introdus „Săptămâna verde” în timpul anului școlar, perioadă de 5 zile în care profesorii nu mai pot preda „clasic” elemente din curriculum, fără a prelungi numărul de zile de școală.
Ministra Deca, ce i-a urmat lui Sorin Cîmpeanu șefia Ministerului Educației, a decis menținerea tuturor acestor decizii: tezele eliminate, semestrele care se încheiau cu medii școlare înlocuite de module care nu au decât un singur rând de medii, la final de an școlar, înainte de vacanța mare, plus Săptămâna verde introdusă fără prelungirea anului școlar.
Tezele școlare erau obligatorii, până acum doi ani școlari, la clasele de gimnaziu și de liceu. Programarea tezelor se făcea de către școală, de regulă în ultimele trei săptămâni ale fiecărui semestru.
Vezi și:
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Matei Pop
Adriana Vișean
Redacția
5 comments
Asa, si daca au fost teze si semestre, ce? Au fost mai destepti? Au fost mai pregatiti? Cine invată, invață si fara teză. Daca erau mai destepti inainte, nu se debitau acum atatea inepții in on-line. Nu există atatea teze si evaluari in strainatate si pare ca se descurca mult mai bine decât noi. Mai bine i ar invața sa gandeasca, decat sa ii tot sumarizeze pe o materie invata mecanic si pe care o uita imediat. Ne obisnuim sa tot vrem inapoi, De ce oare credem mereu ca inainte era in mod automat mai bine???
S-au cerut teze UNICE, cu subiecte de la minister.
S-a cerut reluarea semestrelor. Fragmentarea modulelor nu asigura continuitate. Dar deh pe noi nu ne-a întrebat nimeni. Au sondaje din pix. Daca luam punctual cate ore se pierd in ultima săptămână a unui modul, in simularile judetene si nationale, săptămâna verde si scoala altfel… Dar asta se vrea, incompetența.
IDomnul acesta sugerează sa nu mai tot schimbam. Pai, monșer, chiar asta faci in minister, tot schimbi, dar nu îți dai seama. 😁
Omul asta chiar. u înțelege că însuși. numele „teza ” face că elevul sa privească mai serios acest test sumativ, până la urmă, dar și ponderea lui contează, in final, fiindcă una e testul sumativ, care e un simplu test și alta e teza, care e cuantificată mai mult.
Că psiholog, ar trebui să înțeleagă, mai ales că el a prins vremea tezelor,vdar am impresia că bagatelizează. La fel cu modulele, care fragmentează inutil anul școlar.
Omul e un improvizator, atât! marele IMPROVIZATOR! Daca a fost gata tăt de Ciolacu, totul devine parodic.Omul nu știe nimic despre preuniversitar!
Este extraordinar ca s-au eliminat tezele. Pentru ca acum nu mai exista niciun motiv de sedimentare a informatiei. Sa treaca momentul la care e planificata „ascultarea”, si gata si materia.
Liniste totala, daca ai norocul sa fii printre primii elevi ascultati/notati. Si, la fel, liniste si printre neuronii eliberati de orice stress.
Dar nici profesorii nu vor mai dori teze, de fapt, dupa ultimele afirmatii ale ministrului: din moment ce in mintea ministrului acestia vor trebui sa sada la scoala 8 ore pe zi, timpul dedicat activitatilor, altele decat cele la clasa, va fi extrem de limitat, si nu prea cred ca profesorii-si vor mai lua lucrarile acasa. Ce rost ar mai avea?
Ministrul ar trebui sa aiba ceva minte, si sa stie ca exista o relatie clara intre cauza si efect. Nu poti arunca in nestire cu afirmatii si sa nu te astepti sa nu existe vreo reactie dinspre cei atacati permanent (in mod ciudat, chiar de la varful ministerului).