Ministrul Educației Daniel David: Măsurile fiscale asumate de Guvern nu sunt măsuri care eficientizează Educația. Sunt măsuri care nu ies din niște practici europene, însă ne salvează pozițiile pe care le avem, salariile și bursele din toamnă

Ministrul Educației Daniel David a spus „noi nu facem aceste modificări pentru a moderniza educația în momentul acesta, modernizarea educației ar fi ținut de raportul QX”. În intervenția de la InfoEdu, din data de 20 iulie, ministrul s-a referit la modifică precum creșterea normei didactice cu 2 ore, comasarea școlilor până la 500 de elevi, tăierea și regândirea sistemului de burse sau plata cu ora este redusă cu jumătate din valoarea actuală.

• Amintim, în urmă cu o lună Daniel David semnala că bugetul Ministerului Educației e pe terminate: Dacă peste câteva săptămâni nu facem nimic și nu înțelegem prin ce trecem, mă tem că nu mai putem da nicio bursă

Ministrul Educației a spus că măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea nu sunt măsuri care modernizează sau eficientizează educația”, ci „sunt măsuri care nu ies din niște practici europene, și ne salvează pozițiile pe care le avem, salariile și bursele din toamnă, în educație”.

Daniel David a justificat din nou motivele pentru care s-au luat măsurile fiscale în domeniul Educației: „dacă nu luăm măsuri pentru a corecta diverse lucruri, noi din toamnă avem probleme cu plata pensiilor, a salariilor, burselor, ajutoarelor sociale în zona educației”, a spus David la InfoEdu.

„Repet, nimeni nu pune sub semnul întrebării și mai ales eu, ca ministru, disconfortul creat și nemulțumirile oamenilor din sistem. Întrebarea este: lucrăm împreună pentru a implementa și reduce acest disconfort, în speranța că în viitor, mai ales că unele modificări vedeți că sunt totuși temporare, cel puțin așa le-am prins în această legislație, sau ne uităm, ne opunem?”, a spus ministrul.

Redăm răspunsul integral al ministrului

Diana Dumitrașcu, TVR: Aș vrea să lămurim chestiunea economiei care se face prin aceste măsuri și, de asemenea, toată lumea este extrem de interesată, care sunt studiile care au stat la baza acestor schimbări.

Daniel David, ministrul Educației: Acum ar trebui să pornim de la ce a spus premierul. Dar, dacă noi avem un deficit de peste 30 de miliarde de lei și dacă nu luăm măsuri pentru a corecta diverse lucruri, noi din toamnă avem probleme cu plata pensiilor, a salariilor, burselor, ajutoarelor sociale în zona educației. Este clar că noi nu primim din toamnă rectificare pozitivă pentru anualizare privind salariile și bursele. De aici trebuie să pornim, în sensul că vedeți, e o situație și complicată, și complexă, și foarte tristă.

Nimeni nu și-ar fi dorit să trebuiască să ia astfel de măsuri, dar pentru că avem la risc și salariile, și bursele, întrebarea era: ce faci? Iar propunerile care au venit din zona finanțelor, în condițiile în care eu, ca ministru, am spus că indiferent ce măsuri luăm, nu ne legăm de salarii și nu ne legăm de pozițiile oamenilor în sistem, adică nu luăm în calcul concedieri, ca în zona altor sisteme, s-a venit pe cele două idei: regândirea sistemului de burse și, doi, mărirea normei didactice, lucruri la rândul lor dificile și care creează disconfort. Acum rămâne să vedem cum și dacă reușim să lucrăm împreună ca sistem, astfel încât implementarea acestor două măsuri, care, repet, au venit și vin dincolo de noi, le putem face astfel încât din toamnă să avem un sistem funcțional, iar pe măsură ce ne vom stabiliza economic să putem să readucem într-un sistem mai bine definit resursele de care are nevoie și educația și -sigur, aici vorbim de educație, dar eu sunt și ministrul cercetării.

Cam asta este foarte, pe scurt spus situația. Repet, nimeni nu pune sub semnul întrebării și mai ales eu, ca ministru, disconfortul creat și nemulțumirile oamenilor din sistem. Întrebarea este: lucrăm împreună pentru a implementa și reduce acest disconfort, în speranța că în viitor, mai ales că unele modificări vedeți că sunt totuși temporare, cel puțin așa le-am prins în această legislație, sau ne uităm, ne opunem? Și, cum am mai spus într-un anumit context, mi-ar plăcea să nu văd doar oameni normali care vorbesc normal într-o situație normală, fiindcă de obicei asta văd chiar atunci că sunt poziții critice față de minister, față de mine, față de guvern. Mi-ar plăcea să văd oameni normali care gândesc normal, dar înțeleg că situația este anormală.

Diana Dumitrașcu: Aș vrea să vă întreb, din punctul dumneavoastră de vedere, dincolo de această economie care se face, vom vedea cât va fi…

Daniel David: Nu este vorba doar de economie, este vorba de a evita blocarea țării.

Diana Dumitrașcu: Care sunt costurile pentru sistemul de învățământ, costuri necuantificabile în bani în urma acestor măsuri?

Daniel David, ministrul Educației: Acum eu v-am spus foarte clar, v-am spus că orice măsură pe care Finanțele încearcă să le impună Educației, după mine, trebuie să fie constrânse de două principii. Vorbeam de principiul raționalității, adică orice măsuri pe care le luăm trebuie să se regăsească în diverse seturi de practici educaționale în Uniunea Europeană și doi, un principiu al decenței, legat de sustenabilitatea financiară pe care și-o permite țara. Măsurile care au fost propuse se scriu în aceste repere. Schimbă confortul oamenilor și înțeleg perfect acest lucru. Dar măsurile propuse, inclusiv cu mărirea normei cu 2 ore sau modificarea reperelor pentru ce înseamnă unitate cu personalitate juridică sau mărirea claselor se află ca practici în alte țări europene. 

„Dacă aș fi fost forțat să aleg implementarea unor măsuri care ne scoteau din diverse repere europene, cu siguranță nu acceptam asta. Probabil n-aveam ce să fac, ar fi trebuit să plec, fiindcă trebuia să fie un alt ministru care să implementeze acele lucruri, fiindcă, vrând de vrând, noi nu facem aceste modificări pentru a moderniza educația în momentul ăsta. Modernizarea educației ar fi ținut de raportul QX, unde am propus cele 10 reforme. Măsurile pe care le vedem acum sunt măsuri fiscale care vin peste cele 10 reforme pe care aș fi încercat sau am fi încercat împreună să le implementăm într-o manieră rațională. Deci, altfel spus, așa trebuie să gândim. Nu sunt măsuri care eficientizează și modernizează educația, sunt măsuri care nu ies din niște practici europene, care însă ne salvează pozițiile pe care le avem, salariile și bursele din toamnă, în educație”.

Care sunt măsurile ce privesc educația și cultura, anunțate prin Legea Bolojan:

• creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar
• creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11 %
• plata cu ora este redusă cu jumătate din valoarea actuală, iar numărul de norme lăsate la plata cu ora – circa 30.000 de norme / 540.000 de ore – va fi tăiat la jumătate, conform declarațiilor oficiale
• degrevările pentru directorii de școli și licee vor fi de 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent, au derogare și predau 6 ore. 
• directorii de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore, adică o derogare de 30% din normă.
• desființarea burselor de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023
• acordarea burselor de merit doar elevilor cu media peste 9,00, si doar pentru 15% din clasa – ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor
• creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă
• unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi:
• cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari,
• 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.
• Reorganizarea rețelei școlare este lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să emită un ordin în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii cu noile reguli. Estimarea ministrului este că 900 de directori de școli nu vor mai avea funcțiile acestea, iar aparatul de secretariat, contabil va fi și el desființat
• Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentul unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 lei).
• Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.
• O prevedere importantă – acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de legea 199/2023 – este amânată până în anul universitar 2027–2028.

Informații de context

Ministrul Educației a spus și la conferința de presă din 26 iunie că „dacă peste câteva săptămâni nu facem nimic și nu înțelegem prin ce trecem, mă tem că nu mai putem da nicio bursă”. Daniel David a precizat în cadrul conferinței de presă din 26 iunie că „fără rectificare bugetară, nu avem toți banii”.

Ministrul Educației a lăsat să se înțeleagă că ministerul nu mai are bani până la sfârșitul anului 2025, asta deși, conform legii bugetului, instituția are obligația legală să prevadă pe un an întreg bani pentru burse și salariile profesorilor.  

„Am spus pur și simplu că noi nu avem, de exemplu, fără rectificare bugetară, nu avem toți banii”, a spus ministrul în conferința de presă de joi.

Amintim, ministerul anunța în februarie 2025 că „bugetul repartizat Ministerului Educației și Cercetării a fost majorat cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la suma de 60.249.451 mii lei. Deși raportarea Ministerului de Finanțe se face la execuția bugetară, suma depășește și bugetul alocat inițial în 2024”.

Citește și:

Ministrul Educației: Nu reducem bursele sociale, rămân ca până acum, la nivelul anului 2024 / Știu că au un rol foarte important în a aduce copiii la școală

FOTOGALERIE Elevii și studenții au protestat față de tăierile de burse, la sediul ministerului Educației. UPDATE: Reprezentanții elevilor și studenților, după discuțiile de la minister: Se pare că presiunea a avut un efect. Ne așteptăm la o comunicare mai vehementă din partea ministerului Educației vizavi de subiectul burse în raport cu Guvernul

Sindicatele profesorilor anunță că vor picheta sediile Guvernului, Parlamentului și partidelor PSD, PNL și USR, în luna iulie: Salariații din educație nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar, propuse și pentru învățământ

Daniel David despre măsurile din planul de guvernare Bolojan ce vizează Educația: Sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu dispus să ducă și criticile ticăloase și pe cele justificate

VIDEO Studenții protestează la Guvern și în mai multe orașe din țară, față de tăierile de burse. Sergiu Covaci, președintele ANOSR: Fondul de burse nu e negociabil. Vom continua protestele / Studentă: Am bursă socială, în valoare de 930 de lei – este aproape toată chiria pe care o plătesc în prezent

Tăierea burselor nu este doar o cifră într-un tabel. Este o renunțare colectivă la viitorul copiilor noștri, atrage atenția Federația Națională a Părinților, într-o scrisoare deschisă către Guvern: Dacă se dorește o reformă și tăieri de cheltuieli, se poate începe cu reformarea Inspectoratelor școlare

Vor fi două categorii de burse, anunță ministrul Daniel David: Burse de merit, cu condiția unei medii minime de 9, pentru cel mult 15% dintr-o clasă, și burse sociale. Simbolic, voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister pentru 2 burse de merit și 7 sociale

ANALIZĂ Bursele elevilor au ajuns în 2025 să coste bugetul 6,4 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât întreg bugetul Cercetării din România, prin criteriile impuse de legea Deca / Programul de guvernare Bolojan propune redimensionarea sistemului de burse la nivelul dinainte de lege, adică scăderea cu două treimi

Doar 3,04% din PIB pentru învățământ, prin Ministerul Educației, potrivit bugetului pe 2025 adoptat de Parlament / Ministerul estimează un buget total pentru învățământ, din toate sursele de finanțare, de 4,5% din PIB / Cercetarea – sub 0,2% din PIB