Daniel David: Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module

44.056 de vizualizări
Foto: Radu Tuta / Agerpres Foto
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, că nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem la semestre. „E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar, odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii”, a precizat acesta.
  • Organizarea anului școlar 2024-2025 este pe module/intervale de cursuri, la fel ca anul școlar anterior. Sunt 5 module, despărțite de 5 vacanțe. Cursurile anului școlar 2024-2025 au început luni, 9 septembrie, iar ultima zi de școală este pe 20 iunie. Elevii de clasa a XII-a termină anul școlar pe 6 iunie, cei de clasa a VIII-a pe 13 iunie și elevii din învățământul tehnologic și profesional pe 27 iunie.

„Nu există niciun argument psihopedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre. E drept că n-am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar, odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii. V-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a spus Daniel David.

Aproximativ 70% dintre elevii intervievați într-un studiu realizat de experți ai Institutului de Științe ale Educației sunt mulțumiți de noua structură a anului școlar pe module și preferă ca cele 5 module să se mențină și pe viitor. Studiul „Evaluarea măsurilor de implementare a structurii anului școlar pe intervale de cursuri (module)” a fost publicat pe 31 decembrie de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), fără a fi promovat în vreun fel de Ministerul Educației. Documentul conține opiniile elevilor, profesorilor, directorilor de școală și părinților legate de impactul organizării pe module a anului școlar.

Conform studiului, aproximativ jumătate dintre profesori susțin că actuala organizare a anului școlar în cinci intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală. Profesorii din mediul rural sunt mai reticenți la organizarea pe module, iar gradul de dezacord privind modulele crește pe măsură ce vechimea profesorilor e mai mare. Cu alte cuvinte, profesorii care au peste 20 de ani de vechime își doresc semestre, spre deosebire de cei care au între 1 și 5 ani vechime care sunt mai deschiși împărțirii pe module. 

Jumătate dintre părinții respondenți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru fiicele/fiii lor, iar 36% dintre părinți optează pentru anul școlar organizat în cinci intervale de cursuri/ module. Părinții cred că cele mai frecvente provocări întâmpinate de elevi sunt legate de afectarea ritmului de învățare, din cauza vacanțelor frecvente, testarea într-o zi la mai mult de 2 discipline, testarea în fiecare zi a ultimei săptămâni a fiecărui modul, necesitatea de a obține mai multe notele la finalul anului școlar.

În noiembrie 2024, Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre ce înseamnă organizarea anului școlar pe module. Cadrul didactic este de părere că elevii „tot timpul sunt scoși din acest ritm de pregătire”: „Există niște curbe ascendente și descendente în învățătură și, de exemplu, octombrie era în primul semestru, când erau semestre, un punct de vârf”.

În octombrie 2024, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că„ împărțirea (anului școlar – n.red) pe module este foarte bună, încheierea unei singure medii, de asemenea, nu cred că ridică niciun fel de problemă”. 

În august 2023, profesorul Cătălin Ciupală a declarat pentru Edupedu.ro că „ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”. Acesta a spus că „modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare”, ceea ce creează dificultăți de învățare pentru elevi. Cătălin Ciupală este profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.

Anul școlar 2024—2025 este structurat astfel:

Modulul 1: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024;

Vacanța de toamnă: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024;

Modulul 2: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024;

Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025;

Modulul 3: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ;

Vacanța de schi/mobilă: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie— 2 martie 2025;

Modulul 4: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025;

Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025;

Modulul 5: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025;

Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 6 iunie 2025;

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 13 iunie 2025;

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a) și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 iunie 2025;

Pentru clasele din învățământul postliceal, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

Școala altfel și Săptămâna verde, potrivit ordinului nr. 3.694 din 1 februarie 2024

Art. 4. — „(1) Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 9 septembrie 2024—30 mai 2025, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.

(2) La clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul acestor programe.

(3) La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică.”

Citește și:
Ultima săptămână a fiecărui modul este cea mai solicitantă, am primit lucrări în fiecare zi, spun peste jumătate dintre elevii chestionați într-un studiu al Ministerului Educației. Mai mult de două treimi dintre ei preferă modulele / Părinții ar dori întoarcerea la semestre
Profesoara Florina Rogalski, despre organizarea anului școlar pe module: Elevii tot timpul sunt scoși din acest ritm de pregătire. Există niște curbe ascendente și descendente în învățătură și, de exemplu, octombrie era un punct de vârf în primul semestru
Împărțirea anului școlar pe module este foarte bună, încheierea unei singure medii, de asemenea, nu cred că ridică niciun fel de problemă, spune un învățător: Consider că săptămâna „Școala altfel” este suficientă, nu cred că trebuia adăugată și „Săptămâna verde”

28 comments
  1. Copiii sunt intr-o vesnica vacanta. Se intra in vacanta cu o saptamana inainte de finalul unui modul. In timpul unui modul exista alte zile libere care fragmenteaza modulul… si niste punti …si uite asa trece anul. Si ne intrebam de ce avem un procent asa de mare de analfabeti functionali. Cine iese in avantaj din toata treaba asta: Profesorul. Are zile libere intr-un an cat altul in 10 ani. Vai de capul nostru!!!

  2. Îl invit pe domnul ministru să se pună în locul unui elev care are de susținut în decursul fiecarui modul de 5 săptămîni teste la toate materiile. Un calcul simplu arată că un elev susține în decursul unui an de studiu între 45 si 50 de teste sumative. E posibil să fie și mai multe.
    Acest lucru duce la epuizare, lipsă de performanță, incapacitate de asimilare a cunoștințelor, învățat mecanic. Nimeni nu se îngrijește de starea psihică a copiilor.
    Acest sistem este gîndit doar pentru cadrele didactice.

  3. domnule ministru,Știți ca în ultima săptămână din fiecare modul se dau testele la aproape toate materiile?
    nu știați ca elevii sunt foarte încărcați și stresați în ultima săptămână.

    ca sa va convingeți dacă aveți sau nu motive cereți situatia din scoli, câte teste au sau câte note au pe ultimele săptămâni din fiecare modul.

  4. S-au introdus module pentru că așa a fost ,,moda” in Franta, dar noi am preluat odelul după ce ei au renunțat și au revenit la trimestre. 🤦🏻‍♀️🤷‍♀️

  5. Stimati colegi, se incearca distrugerea invatamantului romanesc. Nici nu mai are rost sa mai discutam, daca nu intelegem ce se vrea…Deca a adus modulele, a fragmentat anul scolar, ceilalti de dinainte porcariile de scoli verzi si altfel, elevii au doar drepturi… Si pe noi nu ne intreaba nimeni, iar sefii din sindicate sunt niste statui …

  6. Pt ca unii sa nu inducă intenționat sau nu ideea ca România nu e singura țară cu acest sistem tâmp revin cu detalii.

    DA, România este singura din UE cu aceasta structura a anului școlar.
    Un experiment eșuat inexistent in celelalte țări.

    România 5 module + 5 vacanțe 5 module Unică în UE

    Franța 3 trimestre 3 Vacanțe regulate (zone A/B/C)

    Germania 2 semestre 2 Vacanțe stabilite pe landuri

    Italia 2 semestre 2 Sau 3 trimestre (opțional, la unele școli)

    Spania 3 trimestre 3 Pauze între trimestre

    Polonia 2 semestre 2 Structură clasică: sept.–ian., feb.–iun.

    Finlanda 5–6 perioade (modular) 5–6 (în licee) Doar în învățământul secundar superior

    Suedia 2 semestre 2 Cu vacanțe sezoniere regulate

    Țările de Jos 3 perioade 3 Fără structură fixă națională

    Așadar majoritatea țărilor păstrează semestre sau chiar trimestre.

  7. ce ministru competent ar spune,,e drept ,că nu am avut argumente solide nici când am introdus modulele,dar daca lucrurile funcționează,de ce sa schimbam”!?!? Funcționează,dar unde este calitatea?? E din ce in ce mai slabă,apoi vii și spui , că rezultatele școlare sunt sub așteptări…dar nu cauți soluții viabile! Ești mai mult ,,pe sticla”,decât la treabă!

  8. ba da, nea ministru, dar cu maciuliile in fata, creierul vrea sa adune laicuri si nu se gandeste la impactul efectiv al prostiilor declarate. dom’ ministru, da pe silent si asteapta cu incredere finalul mandatului. n-ai facut nimic cu adevarat pentru schimbarea in bine de aproape 1 an-macar daca i-ai intreba pe adevaratii profesori care se chinuie sa repare tampeniile voastre. esti un buclucas de partid!

  9. Sunt total împotriva acestor module. Elevii sunt ca intr-o vacanță continuă, întrerupta de câte o săptămână când trebuie să scrie lucrări, anunțate și acelea, din 4-5 lecții, ca teze nu mai sunt. Să socotim ce s-a realizat cu aceste module: cele 4 vacanțe dintre module înseamnă încă 8 săptămâni distruse. Copiii nu sunt dispuși să mai învețe în ultima săptămână dinaintea au ei vacanțe și sunt foarte greu de pornit după vacanță. Unde mai pui ca și cele două săptămâni inventate (cea verde și cea altfel) mai adaugă 4 săptămâni “vacanță”. Aceasta găselniță înseamnă 12 săptămâni pierdute din anul școlar. Să nu ne mire randamentul foarte scăzut al învățământului. Toți profesorii, cărora le pasă, sunt împotriva acestei împărțeli nefericite.

  10. :)))))) sa spunem defapt ce este in spatele fragmentarii…. a vacantei continueeee…. interese …. trecerea de la trimestrele echilibrate la semestre a fost facuta pe interesele facultatilor si exterior ….trecerea la module a fost facuta pe interesele industriei hoteliere ca sa aiba clienti , pe interesele unora de a avea o populatie mai slab pregătită ca sa nu le ridice probleme si sa fie la matura si pe interesele altora de a mitui cu adictia denumita puturosenie si de a face astfel ce vor in haossss si binenteles folosind sofisme ….argumentam pt ca hartia suporta orice oricum observ ca dm ministru are ziua si ideia interventia buna rea nu mai dezvolt dar cred ca si a facut norma pt salariu deja pt 3 mandate si se potriveste si este apreciat de domnul matematician ce cotroceste sporrrr sa fie sanatate si virtute

  11. Elevii lipsesc mai mult de la școală,asta se întâmplă cu modulele,își iau vacanta mai devreme și vin la școală cu 1 -zile ,după ce începe modulul următor.Va vorbesc din interiorul sistemului.

  12. Referitor la articol, este ciudat cum au fost chestionați doar elevii, nu și profesorii. Calitatea educației este asigurată de angajații din sistemul de educație, ca în orice domeniu. Și eu dacă aș fi fost elev aș fi răspuns că-mi convin modulele, să am mai multe vacanțe -adică era destul de clar care va fi rezultatul chestionării elevilor. Dacă stabilim o structură a anului școlar pe dorința de timp liber a elevilor, să nu ne așteptăm atunci la rezultate spectaculoase privind educația, doar la îmbunătățirea stării de bine a elevilor. Dacă tot se dorește o altfel de împărțire a anului școlar, să se țină cont de sărbătorile naționale și religioase, astfel încât să nu mai „pice” în mijlocul unui modul, ci într-o vacanță, iar Săptămâna verde și Săptămâna altfel să dispară, că sunt o groază de activități și proiecte ecologice, culturale, sportive, extracurriculare pe tot parcursul anului școlar. Dați profesorilor timpul suficient de a-și face treaba, nu să fie obligați să facă ceea ce este prevăzut în programă la 3/4 din timp, uneori chiar 1/2.

  13. Fiecare nou ministru vrea să-și arate mușchii și să ne arate cît de deștept este. Cînd am auzit de propunerea ca elevii să învețe istoria evreilor și istoria holocaustului, m-am lămurit ce hram poartă și acest ministru. Va lăsa dezastru în urma lui.

  14. Am eu unul.
    Suntem singura țară din UE cu acest experiment eșuat dar noi il menținem.

    Fără alte argumente.

    Pare ca ministrul cauta zilnic o temă de discuție si o lansează in spațiul public ca si cum ar fi in Poiana lui Iocan nu factor de decizie.

    Cum spuneam…este disperat după imagine si notorietate.
    NU ii pasă de sistem si de profesori.
    Nu vine niciodată cu soluții.
    Nu își asumă niciodată nimic.
    Nu pare sa ia decizii deloc.

    1. Nu suntem singura țară din lume, din contră, România era singura țară cu semestrele ei, cel puțin. De exemplu, in Germania, unde am un copil „la gimnaziu” (am pus ghilimele pentru că, aici, gimnaziu înseamnă altceva decât ce reprezintă în România, adică, la gimnaziu ajung doar copiii cu anumite competențe standard, testate de-a lungul perioadei primare, un fel de portofoliu educațional), copiii au vacanță 2 săptămâni la începutul lunii octombrie, 2 săptămâni la sfârșitul lunii februarie, plus vacanța din decembrie, aprilie și vacanța mare, deci cam în aceeași perioadă cu cele din România. E drept, că vacanța mare e de doar 6 săptămâni. Și nu pot spune despre această împărțeală a anului școlar că e „un experiment eșuat”, dimpotrivă, corespunde nevoilor de odihnă ale oricui (copil, adult). Dacă sunteți profesor și/sau părinte, trebuie să mai studiați, să mai culegeți informații pentru a vă schimba abordarea.

      1. Dacă va comparați cu Germania, vreau da știți ca acolo nu sunt atâtea zile libere pentru scoli, elevi și profesori, școală e privita cu seriozitate de toată lumea, profesorii au autoritate, elevii nu își permit sa fie obraznici sau sa iasă din linie..cum se spune.. mai mult liceul nu este învățământ de masa, adică nu oricine ajunge la ABITUR, adică la bacalaureat. Prin urmare, nu toti fac liceul, si, in consecinta , nu toti elevii merg la faculate. . Spun ‘merg’ pentru ca acolo, examenul de admitere în facultate este greu și serios. Nu ați ales o comparație bună, învățământul din Germania, care sa scuze nefăcutele acestui ministru.

      2. De ce dați ca exemplu Germania? Acolo școală e respectata, dascălii au autoritate , elevii nu își permit sa iasă din linie ca aici..Nu toti ajung la ABITUR adică la bacalaureat, sistemul de învățământ e altfel structurat..nu toti copii fac liceul și, în consecință nu toti merg la facultate.. spun ‘merg’ pentru examenul de admitere este greu și serios..Din păcate nimic din ce se întâmplă în școlile din tarile europene, cu scoli bune, de tradiție nu se regăsește în România. ..pacat!

      3. discuția e despre frecventa evaluării. in practica se ajunge la 5 teze în ultimele 2 săptămâni din fiecare modul. la aproape toate materiile.

        1. Captain’s log suplimentary …
          idioțenia cu simulările, cu probele de competențe și cu examenele de bac in timpul orelor strica multe ore de predare la alte 3 clase sau mai multe. unele licee au de la clasa 0 la a 12-a

      4. Au module sau nu?

        Despre asta este discuția.

        Răspuns.
        NU au.
        Au semestre in majoritatea landurilor.
        Informația e mai mult decât o simplă expunere a unei percepții subiective.

    2. @Citizen
      Foarte bună observația dvs!
      Și eu am observat faptul că ministrul este aproape tot timpul prezent pe la diferite podcasturi, emisiuni TV, conferințe etc și stau să mă gândesc când mai are timp de Ministerul propriu-zis…
      Majoritatea colegilor au crezut inițial că va aduce schimbări în bine, eu am fost rezervat și se pare că am avut dreptate: dl ministru este mai preocupat de propria imagine, lansează fel și fel de fumigene în spațiul public (cu ce scop?) și chiar reușește să birocratizeze mai mult acest sistem de educație (aproape) eșuat.
      Suntem mulți cei care ne întrebăm cât de rău se poate ajunge și nu ne surprinde să vedem că întotdeauna lucrurile pot lua o turnură din ce în ce mai negativă.
      Am rămas surprins că mulți dintre colegi nu au răspuns categoric nenumăratelor elucubrații ale ministrului, mai mult am rămas surprins în mod neplăcut de faptul că va fi păstrat ca ministru în noul guvern, deși nu văd niciun fel de realizări notabile ale sale, doar declarații și vorbe goale, ca la demagogii lui Caragiale.
      O mare dezamăgire din păcate!

  15. Continuitatea. Continuitatea. Continuitatea. Pentru asta ar trebui sa fie module. Școala e fragmentată în atâtea bucăți și bucățele de nu mai înțelege nimeni nimic din ea, nici nu incepi bine și e vacanță iar, ritmul e mai sacadat decât turația unei biciclete cu lanțul sărit. Poți lăsa pauzele dacă vrei neapărat, dar fiecare modul are o finalitate, alergi prin materie și evaluezi în draci ca să ai note și să nu fii obligat să dai teste peste teste, elevii se pierd constant fie și după doar o săptămână de pauză…
    Nu mă aștept ca David să priceapă despre ce vorbește, dar chiar nu e nimeni pe lângă el care să înțeleagă și să aibă
    curaj să deschidă gura??

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Când vine vorba despre intrarea la școală, avem în vedere evaluarea abilităților sociale ale copilului, astfel încât să sesizăm dacă este cu adevărat pregătit copilul să facă față noii realități școlare, spune Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației

Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit la Observator News despre ce…
Vezi articolul

ReporterIS: Primarul Iașiului acordă gratuit Mitropoliei Moldovei un teren de 7,8 milioane euro pentru un campus școlar / Aici funcționează o școală, unde părinții plătesc taxe anuale de până la aproape 20 de mii de lei, fără costurile legate de mâncare / Tot aici învață fiul cel mic al primarului

Primarul Mihai Chirica propune un proiect prin care Mitropolia Moldovei va primi gratuit un teren de 7,8 hectare din Moara de Vânt pentru a construi un campus școlar. Terenul este…
Vezi articolul
prima didactică

Până marți, 19 noiembrie, inspectoratele școlare au de trimis Ministerului Educației activitățile planificate de Ziua Internațională a Profesorilor de Franceză – document

Inspectoratele școlare au de transmis, până marți, 19 noiembrie, Ministerului Educației situația cu activitățile planificate de Ziua Internațională a Profesorilor de Limba franceză, după cum se arată într-un document obținut…
Vezi articolul