Daniel David: Un profesor care nu recunoaşte că în anumite părţi din cursul pe care-l prezintă, un student ar putea să ştie mai mult decât el, cred că greşeşte

19.554 de vizualizări
FOTO: Captura Digi24
Diferența între un student și un profesor „nu mai este de cunoaştere, ci de modul în care folosim cunoaşterea, unde o căutăm, cum o filtrăm, cum facem diferenţa între cunoaştere şi pseudo-cunoaştere”, susține profesorul universitar Daniel David. Acesta a vorbit într-o emisiune la Digi24 despre „funcția” unui profesor și despre diferențele între studenții din Statele Unite și cei din România.

Moderator: Ce diferenţe sunt între studenţii din Statele Unite şi studenţii din România?

Daniel David: Sunt diferenţe, erau mult mai mari în anii trecuţi. Acum cu noile generaţii care sunt mult mai globalizate şi în România diferenţele un pic se atenuează, dar încă persistă în sensul că simţi în Statele Unite de cele mai multe ori că ai în faţă nişte indivizi autonomi. Un individ autonom înţelege în felul următor: e timpul meu că am venit aici la acest curs sau că particip aici la această cercetare, hai să-l folosesc la maximum. Unii şi plătesc pentru activităţile educaţionale şi-atunci hai să îmi folosesc foarte bine banii, deci nu prea lipsesc, pun întrebari, vor să înveţe, sunt curioşi. La noi există o înţelegere şi o coloratură colectivistă. De exemplu, studenţii nu prea pun întrebări, nu că n-ar avea curiozităţi, nu că n-ar fi inteligenţi şi creativi, de multe ori ei interpretează în logica asta colectivistă – dacă pun întrebări este ca şi cum aş face un challenge, ca şi cum aş pune sub semnul întrebării pe cel care a prezentat, ce-a prezentat ş.a.m.d.

Moderator: Poate vă respectă mai mult studenţii români…

Daniel David: Acum depinde iarăşi cum definim respectul. Eu, ca profesor, am în minte ideea că rolul meu este să mobilizez studenţii, să fie parte a cunoaşterii, să fie parte a descoperirilor, să lucrăm împreună, eu am de învăţăt de la ei şi şi ei au de învăţat de la mine. Deci eu nu înţeleg respectul prin a spune „ok, luaţi loc, scoateţi pixul şi hârtia şi scrieţi că adevărul este la mine”. Mai ales într-o lume modernă în care, eu vă spun sincer, un profesor care nu recunoaşte că în anumite părţi din cursul pe care-l prezintă un student ar putea să ştie mai mult decât el, eu cred că greşeşte. Fiindcă cunoaşterea e atât de complexă încât tu nu poţi să fii la zi… Vă dau un exemplu în psihologia clinică există 400 şi ceva de categorii clinice, eu nu pot să fiu la zi cu toate cele 400 şi ceva de categorii. Poate am un student care este interesat specific de una, care a citit ultimul articol care a apărut ieri. Or diferenţa între mine şi el astazi nu mai este de cunoaştere, ci de modul în care folosim cunoaşterea, unde o căutăm, cum o filtrăm, cum facem diferenţa între cunoaştere şi pseudo-cunoaştere. Asta e funcţia mea ca profesor, nu să-i spun ocupă loc, ia foaia şi scrie, că eu ştiu, tu nu.

Daniel David este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii ”Babeş-Bolyai”, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health. În prezent (2009-) este profesor asociat (adjunct professor) şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală. 


1 comment
  1. Daniel David ar fi bun de ministru al educatiei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
țigări electronice în școli

Reclamele la jocuri de noroc ajung sistematic la elevii de liceu: 20% dintre minorii-„jucători” spun că au fost convinși în mod direct de publicitate și de influenceri să încerce astfel de activități – studiu

Publicitatea la jocuri de noroc ajunge zilnic sau săptămânal, în mediul online, la majoritatea liceenilor, conform adolescenților participanți la un studiu dat recent publicității, realizat de Centrul de Studii în…
Vezi articolul

Școlile nu pot cere verificarea psihocomportamentală a profesorilor, pentru că nu există o comisie care să analizeze astfel de cazuri, spune Natalia Fornvald, inspector școlar în Maramureș / Daniel David: Promit că mă ocup de acest lucru, cât de repede

Școlile „nu pot rezolva situațiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, pentru că nu exista încă o comisie care să le analizeze, conform legii învățământului preuniversitar, articolul 168”, a spus…
Vezi articolul

INTERVIU Ce sunt trolii, boții și postacii care manipulează online, în campania electorală și în afara ei? Cum să te aperi în fața lor? Cristina Lupu, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent: Educația media trebuie să înceapă cât mai devreme în școală, în materii deja existente și în spații dedicate

Ce este un bot care operează în social media? Dar un trol? Unde a ajuns eficiența pe care o au vechii postaci, activi în rețelele sociale și pe site-urile de…
Vezi articolul

Conferințele „Școala de Bani începe școala” sunt susținute de BCR

VIDEO Ionuț Stanimir, BCR: Vedem pentru prima dată, în cercetările de mentalitate pe care le facem, tineri care spun „prioritatea mea nu este să plec. Părinții mei, așa cum au fost, au dat totul pentru mine. Profesorii mei sunt oameni pe care îi admir foarte tare“

După 30 de ani are loc, vizibil, o schimbare de mentalitate a tinerilor, spune Ionuț Stanimir, de formație sociolog, director de comunicare al Băncii Comerciale Române. La conferința „Școala de…
Vezi articolul

Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de…
Vezi articolul