Dezvoltarea vorbirii în cazul copiilor mici, afectată serios în pandemie prin mobilitatea redusă, contacte puține, purtarea măștii – expertă britanică

1.700 de vizualizări
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Una dintre cele mai complicate probleme educaționale produse de pandemie este măsura în care restricțiile au afectat dezvoltarea limbajului și a abilităților de comunicare ale copiilor, arată, într-o analiză publicată de The Conversation, o expertă de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie. Aceasta încearcă să identifice, pe baza diverselor studii din pandemie sau deja existente, care este impactul real al restricțiilor asupra modului cum copiii își dezvoltă aceste abilități și ce pot face părinții în această privință.

Yvonne Wren, director și cercetător la centrul de cercetare în domeniu al Universității din Bristol, pleacă de la un sondaj recent efectuat de Education Endowment Foundation în rândul școlilor și părinților din Marea Britanie. Potrivit acestui sondaj, copiii care au început școala în toamna anului 2020 au nevoie de sprijin mai mult decât cei din anii precedenți, iar zona ce stârnește cea mai mare îngrijorare este cea legată de dezvoltarea abilităților de comunicare și vorbire (96% dintre școlile participante s-au declarat îngrijorate și foarte îngrijorate de problemă – mai mult decât cele care se declară îngrijorate de situația în domeniul dezvoltării personale, sociale și emoționale sau în privința literației).

În cazul copiilor, mici, limitarea contactului cu persoane din afara familiei sau chiar cu rude (de ex. bunicii) se știe din studii anterioare că determină o expunere redusă la nou vocabular, ceea ce afectează nivelul vorbirii în momentul intrării la școală, nivel folosit și ca indicator pentru rezultate ulterioare în educația copiilor.

În același timp, folosirea măștii afectează abilități pe care mulți oameni – inclusiv copiii – se bazează în comunicarea curentă, precum citirea buzelor. Imposibilitatea de a vedea buzele în timpul vorbirii, coroborată cu efectul de estompare a sunetului produs de mască, face adesea dificilă înțelegerea celor spuse de alții. 

  • În cazul copiilor mici, acestora li se poate părea dificil să facă diferența între sunete asemănătoare, atunci când profesoara poartă mască, lucru care, din nou, afectează dezvoltarea abilităților de vorbire.
  • Tot măștile acoperă expresiile faciale, fapt ce poate duce la înțelegerea greșită a cuvintelor sau mesajelor, dar are impact și asupra capacității copiilor de a dezvolta abilități emoționale și sociale.

Situația, arată analiza citată, este cu atât mai gravă în cazul copiilor cei mai afectați – cei care au deja probleme de vorbire și urmau programe de terapie, în condițiile în care cele mai multe dintre aceste programe s-au întrerupt în pandemie (cel puțin în Marea Britanie).

Autoarea îndeamnă părinții să intensifice activități foarte importante pentru dezvoltarea abilităților de vorbire ale copiilor, precum:

  • Să descrie pe larg copiilor foarte mici lucrurile pe care le văd acasă, pe stradă, sau oriunde, mai ales când nu trebuie să poartă mască, să folosească mult intonația și expresiile faciale
  • În cazul copiilor ceva mai mari, să discute cât mai mult cu aceștia despre lucrurile care îi interesează și să profite de faptul că se ridică restricțiile pentru a vizita cât mai multe obiective pe care nu au putut să le frecventeze în ultimul an, care să permită dezvoltarea vocabularului.
  • Să încerce să identifice, cu ajutorul specialiștilor, dacă există o nevoie de terapie pentru tulburări de vorbire.

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Ce vorbești, domnule? În primul rând copiii mici nu au fost obligați să poarte mască. În al doilea rând, dezvoltarea vorbirii se face preponderent acasă, unde nu au masca. Iar în parc au ieșit, exceptând perioada stării de urgenta. Bălării….

    1. Corect comentariul dvs, „Cineva”.
      Aceleasi idei le-aș fi comunicat și eu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ România este sub media europeană în ce privește salariile profesorilor, la toate ciclurile de învățământ și în fiecare etapă a carierei didactice, chiar și după creșterile decise ca urmare e grevei din 2023 – Date Eurydice, rețea a Comisiei Europene

Salariile profesorilor din România, printre cele mai mici la nivel european înaintea grevei din 2023, au cunoscut o creștere ce a ridicat România în „clasamentele” de acest fel din Europa,…
Vezi articolul

Când democrația este sub asediu, așa cum se întâmplă acum în toată lumea, universitățile trebuie să-și facă auzită vocea și să se pronunțe împotriva autoritarismului și ignoranței – avertismentul unor profesori americani

Fenomene care se fac simțite puternic inclusiv în România, precum dezinformarea, subminarea cunoașterii științifice, politizarea justiției și a structurilor militare sunt incluse de doi profesori americani printre semnele unui asediu…
Vezi articolul

Tinerii români sunt convinși că pot identifica dezinformările, deși România e țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor cu competențe digitale scăzute și nu are vreo strategie pentru alfabetizarea media – Raport al Comisiei Europene

România se remarcă printre țările europene cu cea mai mare pondere a tinerilor care cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele digitale pentru a identifica dezinformările. Dar…
Vezi articolul

EXCLUSIV Șeful SIE, Gabriel Vlase, încearcă să-și albească doctoratul cu ajutorul unei instanțe de judecată. Presa a dezvăluit de două ori existența unor plagiate în lucrare și tot de atâtea ori Comisia de Etică de la Academia SRI a clasat cazul

În luna februarie, directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), Petru Gabriel Vlase, a dat în judecată Ministerul Educației și Cercetării (MEC) într-o speță legată de lucrarea sa de doctorat. Conform…
Vezi articolul

QS World University Rankings 2024: Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București revin în top 1000 global / 13 instituții românești prezente în ultima ediție a reputatului clasament al universităților lumii

Două universități românești – Babeș-Bolyai și Universitatea din București – apar din nou în QS World University Ranking, clasament QS World University Ranking, reputatul clasament internațional al Quacquarelli Symonds, a…
Vezi articolul