Educația digitală trebuie tratată ca politică publică transversală, iar competențele digitale și IA trebuie integrate în curriculumul național pe toate nivelurile de educație – Rectorul Universității de Vest, parlamentarul Marilen Pirtea

Educația digitală trebuie tratată nu ca inițiativă punctuală, ci ca politică publică transversală, întrucât „lipsa competențelor digitale și IA riscă să accentueze inegalitățile educaționale și sociale”, apreciază rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea. Acesta – care este și parlamentar PNL – spune că „fără formare sistematică a profesorilor, integrarea AI în educație va rămâne fragmentată și ineficientă”, potrivit unui comunicat de presă al instituției de învățământ superior.

• Marilen Pirtea reacționează, astfel, după un recent Eurobarometru despre care Edupedu.ro a relatat pe larg la sfârșitul săptămânii trecute,  potrivit căruia 97% dintre români susțin formarea competențelor digitale la toate nivelurile, iar vasta majoritate apreciază că aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății. 
• România este codașă în Europa la competențe digitale – detalii mai jos

Marilen Pirtea susține, în comentariile sale pe marginea Eurobarometrului, că „În România, educația digitală și utilizarea IA beneficiază de sprijin public solid” și că acest sprijin s-ar manifesta în „ormarea profesorilor, integrarea responsabilă a IA, protejarea elevilor și combaterea dezinformării, susținerea financiară și normativă la nivel european”. El spune că, în urma opiniilor exprimate de populație, apar implicații evidente:

• „educația digitală trebuie tratată ca politică publică transversală, nu ca inițiativă punctuală,
• lipsa competențelor digitale și IA riscă să accentueze inegalitățile educaționale și sociale,
• fără formare sistematică a profesorilor, integrarea AI în educație va rămâne fragmentată și ineficientă.”

El remarcă trei „recomandări pentru politici educaționale” în urma Eurobarometrului:

• „integrarea competențelor digitale și IA în curriculumul național, pe toate nivelurile de educație, – nevoia de programe naționale de formare continuă pentru profesori, axate pe utilizarea pedagogică și etică a IA,
• elaborarea unui cadru clar de reglementare pentru utilizarea IA în educație (date, evaluare, transparență), – necesitatea de investiții susținute în infrastructură digitală, în special în zonele dezavantajate,
• importanța programelor educaționale dedicate bunăstării digitale, combaterii dezinformării și siguranței online.”

 Iar rectorul se referă și la angajamentele UVT în domeniu:

„UVT consideră că universitățile trebuie să fie actori-cheie ai transformării digitale, nu doar beneficiari ai acesteia. În acest sens, Universitatea de Vest din Timișoara se angajează să:

• integreze competențele digitale și alfabetizarea AI în toate domeniile de studiu;
  pregătească studenți capabili de gândire critică și utilizare responsabilă a tehnologiei;
• susțină formarea inițială și continuă a cadrelor didactice în pedagogie digitală și IA;
• contribuie prin cercetare interdisciplinară la înțelegerea impactului IA asupra educației și societății;
• promoveze integritatea academică, etica și protecția datelor în utilizarea tehnologiilor emergente.”

Context:

Un studiu eurobarometru privind „Nevoile viitoare în educația digitală”, dat publicității de Comisia Europeană săptămâna trecută, arată că vasta majoritare a europenilor apreciază că este necesară formarea competențelor la toate nivelurile, atât în școală, cât și la universitate, pentru că aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății. Iar procentul românilor care cred aceste lucruri este și mai mare și se apropie de 100%.

• Iar 92% dintre români (55% în foarte mare măsură, 37% în mare măsură) apreciază competențele digitale drept esențiale pentru participarea la viața societății, de la operațiuni bancare la servicii de sănătate sau implicarea în comunitate.
• Respondenții din România sunt de acord în mai mare măsură decât media europeană la toate întrebările referitoare la sprijinul lor pentru formarea și educația digitală, mai puțin în ceea ce privește interdicția dispozitivelor digitale în școli. 

Amintim că România este codașă în Europa în ceea ce privește competențele digitale. Ultimul Monitor al Educației și Formării, dat publicității în noiembrie de Comisia Europeană, integrează datele ultimului studiu internațional ICILS (2023), potrivit căruia România raportează o pondere de 74% a elevilor cu nivel scăzut al competențelor digitale, mult mai mare decât media de 42,5% înregistrată la nivel european, în condițiile în care ținta europeană pentru acest indicator al rezultatelor educației este de 1%.

O altă analiză recentă a Comisiei Europene a arătat că România era, în 2023, țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor de 16-29 de ani care au competențe digital reduse sau foarte reduse (peste 50%), dar unde cei mai mulți tineri cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele pentru a identifica dezinformările.