Educația digitală trebuie tratată ca politică publică transversală, iar competențele digitale și IA trebuie integrate în curriculumul național pe toate nivelurile de educație – Rectorul Universității de Vest, parlamentarul Marilen Pirtea

296 de vizualizări
Foto: Universitatea de Vest din Timișoara – Facebook.com
Educația digitală trebuie tratată nu ca inițiativă punctuală, ci ca politică publică transversală, întrucât „lipsa competențelor digitale și IA riscă să accentueze inegalitățile educaționale și sociale”, apreciază rectorul Universității de Vest din Timișoara (UVT), Marilen Pirtea. Acesta – care este și parlamentar PNL – spune că „fără formare sistematică a profesorilor, integrarea AI în educație va rămâne fragmentată și ineficientă”, potrivit unui comunicat de presă al instituției de învățământ superior.

Marilen Pirtea susține, în comentariile sale pe marginea Eurobarometrului, că „În România, educația digitală și utilizarea IA beneficiază de sprijin public solid” și că acest sprijin s-ar manifesta în „ormarea profesorilor, integrarea responsabilă a IA, protejarea elevilor și combaterea dezinformării, susținerea financiară și normativă la nivel european”. El spune că, în urma opiniilor exprimate de populație, apar implicații evidente:

  • „educația digitală trebuie tratată ca politică publică transversală, nu ca inițiativă punctuală,
  • lipsa competențelor digitale și IA riscă să accentueze inegalitățile educaționale și sociale,
  • fără formare sistematică a profesorilor, integrarea AI în educație va rămâne fragmentată și ineficientă.”

El remarcă trei „recomandări pentru politici educaționale” în urma Eurobarometrului:

  • „integrarea competențelor digitale și IA în curriculumul național, pe toate nivelurile de educație, – nevoia de programe naționale de formare continuă pentru profesori, axate pe utilizarea pedagogică și etică a IA,
  • elaborarea unui cadru clar de reglementare pentru utilizarea IA în educație (date, evaluare, transparență), – necesitatea de investiții susținute în infrastructură digitală, în special în zonele dezavantajate,
  • importanța programelor educaționale dedicate bunăstării digitale, combaterii dezinformării și siguranței online.”

 Iar rectorul se referă și la angajamentele UVT în domeniu:

„UVT consideră că universitățile trebuie să fie actori-cheie ai transformării digitale, nu doar beneficiari ai acesteia. În acest sens, Universitatea de Vest din Timișoara se angajează să:

  • integreze competențele digitale și alfabetizarea AI în toate domeniile de studiu;
    pregătească studenți capabili de gândire critică și utilizare responsabilă a tehnologiei;
  • susțină formarea inițială și continuă a cadrelor didactice în pedagogie digitală și IA;
  • contribuie prin cercetare interdisciplinară la înțelegerea impactului IA asupra educației și societății;
  • promoveze integritatea academică, etica și protecția datelor în utilizarea tehnologiilor emergente.”

Context:

Un studiu eurobarometru privind „Nevoile viitoare în educația digitală”, dat publicității de Comisia Europeană săptămâna trecută, arată că vasta majoritare a europenilor apreciază că este necesară formarea competențelor la toate nivelurile, atât în școală, cât și la universitate, pentru că aceste competențe sunt esențiale pentru participarea la viața societății. Iar procentul românilor care cred aceste lucruri este și mai mare și se apropie de 100%.

  • Iar 92% dintre români (55% în foarte mare măsură, 37% în mare măsură) apreciază competențele digitale drept esențiale pentru participarea la viața societății, de la operațiuni bancare la servicii de sănătate sau implicarea în comunitate.
  • Respondenții din România sunt de acord în mai mare măsură decât media europeană la toate întrebările referitoare la sprijinul lor pentru formarea și educația digitală, mai puțin în ceea ce privește interdicția dispozitivelor digitale în școli. 

Amintim că România este codașă în Europa în ceea ce privește competențele digitale. Ultimul Monitor al Educației și Formării, dat publicității în noiembrie de Comisia Europeană, integrează datele ultimului studiu internațional ICILS (2023), potrivit căruia România raportează o pondere de 74% a elevilor cu nivel scăzut al competențelor digitale, mult mai mare decât media de 42,5% înregistrată la nivel european, în condițiile în care ținta europeană pentru acest indicator al rezultatelor educației este de 1%.

O altă analiză recentă a Comisiei Europene a arătat că România era, în 2023, țara UE cu cea mai mare pondere a tinerilor de 16-29 de ani care au competențe digital reduse sau foarte reduse (peste 50%), dar unde cei mai mulți tineri cred că au primit educația necesară și au căpătat competențele pentru a identifica dezinformările.


3 comments
  1. Portavocea lui David cu limbaj de lemn specific ce contrazice realitatea din sistemul preuniversitar de care nici ministrul nedemisionar nici consilierul lui NU au habar.

    Hint:
    Cate laboratoare de informatică sunt nefuncționale/nedotate de ani de zile?
    Ce sume sunt investite anual pt reparații, actualizări de software/componente periferice consumabile/abonamente la platforme?

    Până si banalul Scratch pare că se îndreptă spre opțiuni plătite.

    Probabil că va urma o liniște deplină pe acest subiect dar politrucii vor continua să o țină langa cu mărețele lor vise despre AI că doar contactele semnate in SUA nu pot fi oprite, nu?

  2. În concluzie, deși în multe școli nu există profesori de Informatică/TIC cu pregătire universitară de profil, ci cadre didactice reconvertite din alte discipline, această reducere a orelor, împreună cu toate celelalte aberații introduse în ultimul an, îi va îndepărta inclusiv pe cei puțini care au mai rămas în sistem.
    Iar ideea că „competențele digitale” se vor forma transversal, fără o disciplină și fără un profesor specializat, rămâne mai degrabă o formulă pe hârtie — în practică ajungem să pretindem că le va preda oricine, fie că vorbim de muzică sau desen.

    Sunteți pe „japoneză”: din orice încercați să faceți bici.

  3. În România, prin noile planuri-cadru, numărul de ore de TIC a fost redus de la 2 la 1 oră pe săptămână, pentru toate profilurile și specializările, în toți anii de studiu.
    Asta e realitatea.
    Vorbele sunt degeaba.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 300 de școli din București au Săptămâna Verde 2024 înainte de vacanța de Paște, în ultimele zile în care mai pot organiza programul. Altele aproape 70 desfășoară „Școala altfel” – LISTĂ

Programul „Săptămâna verde” a fost ales de peste 300 de școli în săptămâna dinainte de vacanța de Paște pentru elevi, conform datelor Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), la solicitarea…
Vezi articolul

Presiuni ca Uniunea Europeană să întrerupă legăturile științifice cu Rusia, după ce Germania a anunțat că îngheață cooperarea cu această țară în domeniul cercetării și al învățământului superior

Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni crescute să întrerupă legăturile cu Rusia în domeniul științei, în condițiile în care Ministerul Educației și Cercetării din Germania și Alianța Organizațiilor de Știință…
Vezi articolul

Vicepreședintele Academiei Române Mircea Dumitru, fost rector al Universității din București și fost ministru al Educației, este singurul profesor în ultimii aproape 10 ani care își va continua activitatea în universitate după vârsta de pensionare / Prelungirea cu un an – aprobată de Senatul UB

Senatul Universității din București a aprobat, la mijlocul lunii iulie a.c., o solicitare ca Mircea Dumitru, profesor la Facultatea de Filosofie, fost rector al UB, vicepreședinte al Academiei Române să-și…
Vezi articolul