Modele de teste noi pentru Evaluarea Naţională de la clasa a IV-a au fost publicate pe site-ul oficial subiecte.edu.ro după ce pe 4 septembrie 2019 Edupedu.ro semnala faptul că teste vechi de 6 ani au fost publicate pe post de modele noi pentru Evaluarea la clasele a II-a și a IV-a 2020. Între timp, elevii învață după o programă școlară nouă, aşa că acele modele nu mai respectau cerinţele şi conţinuturile actuale.
- Vezi aici modelele noi de teste pentru Evaluarea Naţională de la clasa a II-a 2020
- Vezi aici modelele noi de teste pentru Evaluarea Naţională de la clasa a VI-a 2020
Noile modele de teste pentru “evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a IV-a 2020” pot fi descărcate de aici:
- Descarcă Model Test 1 Limba Română Evaluarea Naţională clasa a IV-a 2020
- Descarcă Model Test 2 Limba Română Evaluarea Naţională clasa a IV-a 2020
- Descarcă Model Test 1 Matematică Evaluarea Naţională clasa a IV-a 2020
- Descarcă Model Test 2 Matematică Evaluarea Naţională clasa a IV-a 2020
Context: Edupedu.ro a scris la începutul lunii septembrie 2019 că Ministerul Educației a publicat, pentru clasele a II-a și a IV-a, modele de teste vechi de 6 ani și realizate conform unei programe școlare care nu mai este în vigoare. Modelele concepute de Centrul Național de Evaluare și Examinare au fost făcute publice pe portalul edu.ro sub titlul “NOU: modele de teste”.
La scurt timp după publicarea articolului, a dispărut de pe site-ul Ministerului Educației cuvântul “NOU”. Însă a rămas sintagma “Modele de teste” la a cărei accesare se descarcă modelele de subiecte din 2014, realizate după o altă programă decât cea în vigoare în prezent.
Amintim că evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse prin legea educației din 2011, în primii ani au fost pilotate, iar primul an în care au fost administrate național a fost 2014-2015. Rezultatele NU se pun în catalog, sunt confidențiale, nu stau la baza ierarhizării copiilor, trebuie comunicate fiecărui părinte în parte și pe baza lor profesorii trebuie să realizeze planuri individualizate de învățare.
Scopul lor este să radiografieze în ce măsură au înțeles copiii elementele prevăzute de curriculumul național, dar și efortul depus de învățători. În contextul unei salarizări diferențiate, aceste evaluări sunt esențiale.
Ministerul Educației sabotează, însă, de ani de zile aceste evaluări – care arată clar efortul depus în clasă de profesori: au ridicat nivelul celor mai mulți copii din a II-a până în a IV-a sau au mers doar cu vârfurile, iar restul copiilor s-au adâncit în necunoaștere?
Deși realizate pe modelul testelor PISA, aceste evaluări de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a nu vin cu o prezentare la fel de sintetică și de clară a rezultatelor la nivel național cum realizează OECD; asta deși Centrul Național de Evaluare și Examinare ce realizează rapoartele EN II, IV, VI a fost până anul trecut exact instituția care a administrat și aplicarea testelor PISA în România și are formare OECD.
Concret, Ministerul Educației prezintă rezultatele evaluărilor în rapoarte de sute de pagini, cu o concluzie imposibil de înțeles de altcineva în afara experților în științele educației, ceea ce anulează unul dintre scopurile testării: verificarea de către părinți a nivelului de pregătire de la clasă, raportat la media națională.
Potrivit surselor Edupedu.ro, Centrul Național de Evaluare și Examinare refuză de ani de zile simplificarea procedurilor de corectare și notare a lucrărilor, ceea ce face ca acest proces să fie extrem de cronofag și îndepărtează profesorii de aceste testări.
Citește și:
-
Evaluări sabotate de Ministerul Educației. Expertul în testare Dragoș Iliescu, analiză dură a rapoartelor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2018
-
Analiza primelor evaluări aplicate național: Rezultate socante la evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala – Mircea Miclea
Redacția
Raluca Pantazi
Ș.L.
5 comments
niciodata invatamantul nu s-a ocupat de ce trebuie: isteria pt ISI bantuie la universitati in timp ce din aceste articole studentii nu au ce invata pt examen nici macar un rand.Toti din staff fac nopti albe sa caute protectori care sa le faca loc pe o foaie de la o revista , timp in care UITA SA-SI SCRIE CURSURILE PT MATERIILE LA CARE PREDAU!!!Sau cand le scrie copiaza pe sarite de la 5-6 tratate din strainatate sau de la cursuri audiate sau exemplare de uz intern la vreo facultate de dincolo nepublicate inca.
Am trecut prin aproape întreg sistemul de învățământ românesc. M-am oprit după masterat. Deocamdată. E prima dată însă când văd în secțiunea de date personale de la începutul unui test căsuțele „Băiat” și „Fată”. De ce se culeg aceste date și la ce se folosesc?
Ca sa nu uite ce sunt si sa nu fie dati peste cap de teoriile de gen ale miscarii LGBT. Foarte bine ca mai exista notiunea si distinctia intre baiat si fata.
Faptul ca un barbat sau o femeie bifeaza casuta ”gresita” are de-a face cu identitatea lor asumata. Nicidecum cu reflexia lor in ochii nostri. Si cere mult curaj.
N-avem decat o viata. Daca tineti musai sa v-o traiti in amaraciune si otrava, atunci ganditi-va la pedofili. Chiar este asa important din ce casuta isi aleg prada?
Frumoasa intrebare.
Dintr-o abordare strict biologica, ciclurile de dezvoltare ale copiilor sunt decalate iar factorul sex pare sa fie unul determinant, mai ales in periadolescenta. „Chimia creierului” este clar influentata de schimbarile hormonale. Prioritatile fiind diferite intre individizi de aceeasi varsta, aflati la stadii diferite de dezvoltare sexuala, interesul pentru studiu poate prezenta variatii considerabile in cadrul aceleiasi cohorte.
Insa avand in vedere ca nu exista inca date stiintifice sau un algoritm care sa pemita o estimare fiabila a gradului in care chimia creierului influenteaza +/- potentialul sau performanta unui copil/adolescent, nici eu nu vad rostul acestei intrebari in contextul unei evaluari nationale.