Examenele naționale, în acest moment, nu se mai pretează la rețete, spune secretarul de stat Sorin Ion: Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin șabloane. De asta dăm texte la prima vedere

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus, la MetropolaTV, că simulările examenelor naționale și examenele în sine, în acest moment, nu se mai pretează la rețete. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane”, a afirmat acesta.

„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să producem învățare prin rețete, prin șabloane. Dacă vă uitați cu atenție chiar la simularea examenelor naționale și la examenele în sine, în acest moment, ele nu se mai pretează la șabloane. De asta dăm texte la prima vedere și nu dăm o listă de autori, o listă bine definită de texte literare, din care să putem prepara acasă niște rețete”, a precizat secretarul de stat.

Informații de context

Carmen Călugăru, profesoară de Limba română la Școala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iași, a declarat, pentru Ziarul de Iași, referitor la rezultatele de la simularea Evaluării Naționale 2025, că elevii au „tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen”. Conform profesoarei, uneori, acest lucru este și „o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor”.

În februarie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la vremea respectivă, a declarat că învățarea la disciplinele de la Evaluarea Națională, Română și Matematică, nu este o învățare de profunzime, ci „se duce foarte mult pe tipologia de examen”.

„Ați spus un lucru foarte important. Din păcate, copiii noștri învață pentru examen. Ne trezim că în gimnaziu, mai ales în ultimii 2 ani, învață numai la matematică și la română. Și nici acolo învățarea lor nu este o învățare în profunzime, ceea ce numim deep learning, ci se duce foarte mult pe tipologia de examen. Uitați-vă câtă cerere este pentru teste de antrenament și pentru modele. Din acest motiv, tocmai pentru că avem ocazia să discutăm, Ministerul are această abordare prin care dezvoltă standardele de evaluare și platforma națională de evaluare (…)”, a menționat secretarul de stat.

Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea”. Aceasta a precizat că „memorarea are un rol de bază în învățare, spune psihologia cognitivă, pentru că al nostru creier nu poate să lucreze dacă nu are cu ce.”

• Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că „dacă examenele naționale rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă”. Răspunsul vine în contextul în care proiectele cu noile-planuri cadru de liceu au fost puse în consultare publică și instituția a fost întrebată care ar trebui să fie legătura dintre planurile-cadru/programe și examene/metoda de evaluare a competențelor.
• În legătură cu proba de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, tot cercetătorii de la Unitatea pentru Cercetare în Educație au arătat în 2023 că impactul curriculumului oficial la clasă este diminuat din cauza selectării arbitrare din textul programei școlare a competențelor și conținuturilor. Ei mai susțineau și că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care „compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar – pe larg, aici

Adrian Magdaș, profesor de matematică și director la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca, a spus că trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, pentru că subiectele sunt șablonizate: „Reforma la liceu trebuie completată prin regândirea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat, deoarece în prezent subiectele de examen sunt extrem de șablonizate.”

Președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, Mircea Bertea, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „din păcate, în România, școala nu te pregătește pentru viață”. Acesta a spus că „școala te pregătește să ai succes la examenul de la școală.”

Profesorul Radu Gologan este de părere că „principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele”. Acesta a declarat pentru TVR Info că subiectele de la Evaluarea Națională și de la examenul național de Bacalaureat „verifică nişte reţete”.

În decembrie 2024, profesorul de matematică Flavian Georgescu a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „orele trebuie să fie mult mai practice”. „Evident, copiii au nevoie să înțeleagă practic cum stau lucrurile și la ce le folosesc. Noi nu mai putem veni să fim niște mașini de scris în fața lor”, a precizat acesta.

Citește și:

Profesoară de Limba română: Elevii au, de foarte multe ori, tendința de a realiza o lectură superficială a subiectelor de examen. Este și o consecință a modului șablonizat de concepere a itemilor

În mod cert nu ne dorim ca evaluarea și programele școlare să promoveze doar memorarea, deși memorarea are un rol de bază în învățare, spune Irina Horga, cercetător științific al Unității de Cercetare în Educație

Adrian Magdaș, profesor de matematică: Trebuie regândite Evaluarea Națională și Bacalaureatul, subiectele sunt extrem de șablonizate. Riscul este să avem o reformă curriculară excelentă la liceu, care, însă, nu va conduce la rezultatele așteptate

Profesorul Radu Gologan: Principala problemă cu Matematica în clasele mai mari provine din felul în care sunt organizate examenele naționale. Subiectele acestor examene verifică nişte reţete

martie 2023 – Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial