Examenul de stat pentru elevii din Italia, la sfârșit de gimnaziu: la ce materii sunt testările scrise și cum se desfășoară interviul de examinare într-una din țările care ar putea fi model pentru schimbări în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, potrivit ministrului David

[jp_post_view]
Foto: © Brasilnut | Dreamstime.com
Elevii italieni trec, la finalul studiilor gimnaziale, printr-un examen de stat ce are drept scop să verifice cunoștințele și competențele acumulate pe parcursul școlii generale – școala primară și 3 ani de învățământ secundar inferior. Acest examen, ce cuprinde trei testări și un interviu, a fost menționat de ministrul român al Educației și Cercetării, Daniel David, drept potențial model pentru schimbări în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a. 

Modelul italian este prezentat pe larg pe platforma europeană Eurydice. La finalul celui de-al treilea an de studii gimnaziale, elevii italieni trebuie să dea acest examen final, însă pentru a se înscrie trebuie să întrunească o serie de criterii: să nu fi lipsit la mai mult de 25% din timpul de predare, să aibă note la purtare de peste 6/10 și să nu fi înregistrat măsuri disciplinare pentru fapte grave, dar și să fi participat la o testare națională standardizată externă (ce cuprinde, în ultima parte a ultimului an de gimnaziu, teste de matematică, limba italiană și limba engleză).

Examenul de stat cuprinde 4 probe și este organizat la finalul anului școlar:

  • Test scris la limba italiană (sau altă limbă de studiu recunoscută oficial)
  • Test scris la matematică
  • Test scris la limbi străine
  • Un interviu programat după cele trei teste scrise

Interviul acoperă toate disciplinele din ultimul an de studii și urmărește să evalueze:

  • competențele de raționalizare,
  • competențele de soluționare a problemelor,
  • competențele de gândire critică,
  • competențele de cetățenie,
  • competențele de utilizare a limbilor străine.

Elevii care studiază muzica trebuie să dea și un test practic pentru folosirea instrumentului studiat.

Elevii care „trec” acest examen – adică obțin media 6/10 sau peste – obțin o Diplomă de finalizare a primului ciclu de studii (școală primară și învățământ secundar inferior), ce permite accesul a al doilea ciclu (liceu). Aceeași diplomă este însoțită de un certificat ce le atestă nivelul competențelor acumulate – așa-numitul „profil al elevului”. În cazul elevilor care obțin note mici, școlile au în mod autonom măsuri pentru a îmbunătăți rezultatele acestora.

Obținerea diplomei de finalizare a primului ciclu de învățământ este singura condiție ce trebuie îndeplinită pentru ca elevul să fie admis la liceu. Părinții aleg tipul de liceu (general sau vocațional), apoi sunt așteptați să înscrie elevul într-un liceu din zona în care locuiesc, în funcție de numărul de locuri disponibile. Liceele admit elevi în funcție de numărul de locuri, iar dacă acesta este depășit de numărul de cereri liceele au posibilitatea de a accepta altele în funcție de criterii stabilite la nivel de unitate de învățământ.

Foto: © Brasilnut | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Modelul francez de examinare a elevilor la sfârșit de gimnaziu: la ce materii sunt testările în Franța și cum arată evaluarea în țara care ar putea fi model pentru schimbări în Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, potrivit ministrului David
„Evaluarea finală” de școală generală în Finlanda, țară ce ar putea fi luată ca model pentru schimbări în Evaluarea Națională – clasa a VIII-a, potrivit ministrului Daniel David

3 comments
  1. Atata timp cat professori din tara nu se comporta la fel ca Cei din afata nu poti avea un sistem ca’ afara. In tarile mentionate professori nu pregatesc ca’ …. pentru ASI rotumji veniturile.Tb sa se termine in Ro cu Meditatiile si professori sa fie cu adevarat professori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alegeri prezidențiale 2025: manipulare online, imagini generate de AI și rețele false de influență. O cercetare europeană arată cum s-a răspândit discursul extremist în România pe Facebook și TikTok

Alegerile prezidențiale din România, reluate pe 4 mai 2025 după anularea scrutinului din noiembrie 2024, au fost din nou marcate de interferențe externe, manipulare algoritmică și comportament inautentic coordonat (CIB)…
Vezi articolul

Tragedia triajului. Despre etica alocării resurselor medicale limitate în timpul COVID-19 – Alexandru Volacu, conferențiar la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București

Analiza este semnată de Alexandru Volacu, conferențiar universitar la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație Publică din cadrul SNSPA…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul

Croația pilotează școala primară pe tot parcursul zilei, într-un proiect pe care dorește să-l aplice la nivel național peste doar patru ani / Reforma – introdusă în pofida dificultăților existente: programul în două schimburi, dezechilibre în alocarea resurselor, pregătirea profesorilor

Croația a lansat, anul acesta, o reformă majoră a sistemului său de învățământ primar, prin pilotarea școlii cu program lung în câteva zeci de unități de învățământ. Iar țara intenționează…
Vezi articolul

La clasă, spune profesorul de geografie Daniel Anghel, puțini elevi știu de evenimente actuale: Ați văzut ce s-a întâmplat în Myanmar? – unul singur răspunde. Sunt prinși în lumea lor digitală / Cercetătoarea Carmen Cioflan, INFP, despre cutremurul de 7,7 care a provocat moartea a peste 3.500 de oameni: A fost atât de puternic, încât a fost înregistrat și în România

Cutremurul cu magnitudinea 7,7 produs în Myanmar pe 28 martie 2025 a fost unul dintre cele mai puternice evenimente seismice ale începutului de an, cu efecte devastatoare asupra populației și…
Vezi articolul