Gândirea critică trebuie formată și exersată cât mai de timpuriu este o opinie împărtășită aproape unanim. Însă singura propunere de politică publică este transformarea abilității într-o materie școlară, obligatorie, predată separat de toate celelalte discipline.
De această dată, propunerea este lansată de deputatul PNL Ovidiu Raețchi, care vrea dezvoltarea capacității de a judeca critic prin materia “Educație și cultură media”, predată la a VI-a și a IX-a. Inițiatorul nu aduce nici un studiu științific în fundamentarea propunerii legislative, așa că Edupedu.ro a căutat opinia experților.
Mircea Miclea: Vrei să dezvolți gândirea critică? Atunci trebuie să o faci în lecția de chimie, în lecția de biologie, în lecția de istorie… Nu dezvolți gândirea critică în general și apoi ea va pogorî ca Sfântul Duh peste toate domeniile.
În cadrul unei dezbateri organizate în luna aprilie 2018 de către Platforma România 100, Mircea Miclea – psiholog, fost ministru al Educației și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat următoarele, referitor la gândirea critică: (sursa HotNews.ro)
- “Toate cercetările de științe cognitive mai spun încă ceva: atunci când vrei să dezvolți o abilitate, abilitatea se dezvoltă întotdeauna pe un conținut dat. Deci nu este cum credeam înainte, că dacă noi dezvoltăm niște abilități abstracte, atunci acele abilități abstracte by default se vor manifesta concret în toate locurile.
- De exemplu: dacă noi facem un curs de gândire critică, atunci vom gândi critic la biologie, la chimie, la istorie, la fizică. Asta a fost iluzia. S-au făcut astfel de cercetări după 12-14 ani de astfel de cursuri și s-a ajuns la concluzia că cei care merg la cursuri de gândire critică nu gândesc mai critic, mai bine decât ceilalți, decât dacă li se dau puzzle-uri abstracte. La chimie, la biologie și la istorie gândesc la fel.
- Concluzia este: vrei să dezvolți capacitatea de analiză, capacitatea de gândire critică? Atunci trebuie să o faci în lecția de chimie, în lecția de biologie, în lecția de istorie și atunci se dezvoltă gândirea critică. Nu dezvolți gândirea critică în general și apoi ea va pogorî ca Sfântul Duh peste toate domeniile pe care tu le studiezi. Nu e așa.
- Deci cercetările ne spun că nu merită să mai faci așa ceva, chiar dacă o fost cândva interes pentru așa ceva, de bună-intenție. Dar trebuie să ne uităm încă o dată la datele de cercetare. De asta este important să cunoaștem”.
Ce au spus experții, în dezbaterea Edupedu.ro
Edupedu.ro a lansat pe pagina sa de Facebook un sondaj, la finalul lunii octombrie, în care și-a întrebat cititorii dacă sunt de acord cu propunerea de atunci a deputatului Ovidiu Raețchi, și anume cu predarea materiei “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”, la clasa a XI-a.
Madlen Șerban, fost director al Fundației Europene pentru Formare (European Training Foundation), expert internațional implicat în rapoarte OECD, ale Băncii Mondiale sau UNESCO, a răspuns atunci în cadrul dezbaterii deschise de Edupedu.ro următoarele:
- “Gândirea critică se dezvoltă prin conținuturi diverse, se infuzează și se antrenează prin metode specifice la orice disciplină. Este prea târziu la liceu, ar fi de dorit să înceapă formarea încă din perioada educației timpurii și să continue pe tot parcursul vieții. Cred că tare bine le-ar prinde și adulților. Repet: ținând cont de particularitățile de vârstă. În plus, gândirea critică singură nu rezolvă problemele invocate. Ar mai fi de adăugat și alte competente cheie. A nu se uita că formarea profesorilor/formatorilor este fundamentală…”
Septimia Dobrescu, fost coordonator de programe în domeniul ocupării forței de muncă și educației în cadrul Reprezentanței Comisiei Europene la București, a scris atunci în cadrul dezbaterii lansate de Edupedu.ro:
- “Gândirea critică nu e materie. Ar trebui urmărită dezvoltarea ei la toate materiile predate și în toate contextele și nu doar la o oră dedicată.”
Anca Tîrcă, expert în educație, a scris următoarele:
- “Gândirea critică nu e o disciplină de studiu, e o abilitate care se dezvoltă prin metode specifice în cadrul mai multor ‘materii’, de-a lungul anilor de școală.”
Majoritatea comentatorilor au atras atenția că gândirea critică nu se dezvoltă la o materie, însă votul la sondaj a fost următorul: 82% din cele 543 de voturi au spus că ar fi de acord cu predarea materiei “Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”, la clasa a XI-a, așa cum prevedea atunci proiectul lui Raețchi.
Ce este gândirea critică și operațiile mentale de bază pentru aceasta
În cartea „Consiliere și orientare” care îi are coordonatori pe Gabriela Lemeni și Mircea Miclea (Editura ASCR, 2010), găsim următoarea definiție pentru Gândirea critică: „deprinderea de a interacționa cu textul/informația în mod activ, de a obține, interpreta și evalua informația conținută într-un material”.
Operațiile mentale care compun gândirea critică sunt următoarele, spun autorii, care citează studii despre modul în care gândesc elevii:
- 1. „reactualizarea informațiilor, a secvenței lor și a descrierilor lor – cum se numește fiecare obiect, cum poate fi descris și care este ordinea de apariție a obiectelor;”
- 2. „realizarea de analogii și comparații„
- 3. „surprinderea diferențelor și a contrastelor„
- 4. „surprinderea cauzalității„
- 5. „generalizarea, clasificarea, conceptualizarea – trecerea de la particular la general, de la exemplu la ideea generală”
- 6. „exemplificarea„
(Sursa: „Consiliere și orientare Ghid de educație pentru carieră”, coordonatori Gabriela Lemeni și Mircea Miclea, Editura ASCR, 2010, paginile 118-119)
România stă catastrofal la Gândirea critică predată la școală
Gândirea critică este abordată de World Economic Forum ca indicator de creștere economică. Acest indicator calculat de specialiști se numește „gândire critică în predare”, nu materia „gândire critică”.
Într-un raport publicat în octombrie, în care World Economic Forum a măsurat ”gândirea critică în predare”, România a ieșit repetentă la acest capitol: sunt pe locul 129 din cele 140 de economii analizate în raport.
România este pe locul 52 în lume, din 140 de state, în topul global al competitivității. Punctajul obținut de noi este de 63,5, iar surpriza e că, dacă anul trecut faptul că ne-a întrecut Bulgaria în acest clasament părea o eroare, anul acesta Bulgaria e tot deasupra noastră. Indicele calculat de este detaliat într-un raport de 671 de pagini, pentru fiecare element luat în calcul.
Citește și:
Redacția
Mihai Peticilă
2 comments