Sindicatele din educație reunite în federația „Spiru Haret” amenință cu o nouă grevă generală a profesorilor, de amplitudinea celei din 2023, „dacă nu va exista o reacție corespunzătoare din partea clasei politice” la măsurile vehiculate până acum pentru contracararea crizei economice. „Ce s-a întâmplat în 2023 se poate repeta în 2025”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor.
Acesta a declarat, după ce preşedintele Nicuşor Dan i-a primit la Cotroceni pe reprezentanții sindicatelor, că i-a transmis liderului de la Cotroceni „că în sistem oamenii sunt nemulțumiți, sunt pregătiți de acțiuni de protest în contextul unor promisiuni care au fost antamate de către fostele guvernări, promisiuni care n-au fost duse în integralitate la final și, totodată, pe baza unor informații legate de o posibilă creștere a normei didactice și, bineînțeles, petrecerea a 8h/zi în școală de către corpul profesoral”.
„Din punctul nostru de vedere, i-am transmis președintelui că astfel de măsuri nu înseamnă reformă reală a sistemului educațional, nu fac altceva decât să pună în pericol atât calitatea, cât și faptul că va genera probleme grave legate de asigurare catedrelor, de resursă umană, mai ales în mediul rural”, a precizat Nistor pentru Edupedu.ro.
Declarațiile integrale acordate de președintele FSE Spiru Haret Marius Nistor, pentru Edupedu.ro, după primele discuții la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan:
Rep: Ce ați discutat cu președintele?
Marius Nistor: În primul rând, trebuie înțeles că este o întâlnire care a fost solicitată de confederațiile sindicale. Noi i-am cerut președintelui României să aibă o întâlnire și cu partenerii sociali, respectiv confederațiile sindicale, pentru că în contextul în care pe surse apar tot felul de informații, unele contradictorii, legate de măsurile care ar trebui să conducă la scăderea deficitului bugetar, măsuri care vor crea probleme resursei umane atât din mediul privat, cât și din domeniul bugetar, era normal să se discute și cu reprezentanții noștri.
Președintele a ascultat cu mare atenție problemele specifice fiecărei confederații, probleme specifice fiecărui domeniu de activitate. Cel puțin pe partea de o învățământ preuniversitar, am transmis foarte clar președintelui că în sistem oamenii sunt nemulțumiți, sunt pregătiți de acțiuni de protest în contextul unor promisiuni care au fost antamate de către fostele guvernări, promisiuni care n-au fost duse în integralitate la final și, totodată, pe baza unor informații legate de o posibilă creștere a normei didactice și, bineînțeles, petrecerea a 8h/zi în școală de către corpul profesoral.
Din punctul nostru de vedere, i-am transmis președintelui că astfel de măsuri nu înseamnă reformă reală a sistemului educațional, nu fac altceva decât să pună în pericol atât calitatea, cât și faptul că va genera probleme grave legate de asigurare catedrelor, de resursă umană, mai ales în mediul rural.
Am discutat de asemenea de un lucru foarte important, din punctul meu de vedere, și asta i-am și transmis: președintele este cel care trebuie să garanteze, până la urmă, să asigure pacea socială, într-un context atât de delicat cu care ne confruntăm noi în momentul de față. Numai că pacea socială se bazează în primul și în primul rând pe încredere. Și exact încrederea lipsește, pentru că a mai existat încredere din partea structurilor sindicale în 2009-2010, atunci când se antamase un fel de înghețare a oricăror creșteri salariale și bineînțeles faptul că nu s-au declanșat acțiuni de protest pe un interval de timp limitat de șase luni, mergându-se pe ideea că așa va putea fi prevenită criza economică respectivă. Numai că rezultatul, știți cu toții foarte bine, puterea politică a trecut la diminuări de salarii, diminuări de venituri și tăieri de pensii și atunci cu greu mai putem vorbi de o încredere în clasa politică, în momentul de față.
Plus faptul că îi regăsim în momentul de față în structurile celor care negociază și listele de măsuri de austeritate pe cei care au fost campioni la tăieri în 2009, 2010, 2011. Nu poți să ai încredere în cel care a generat criza financiară în momentul de față, criza economică în momentul de față, cel care a generat acest deficit excesiv și această rată a inflației extraordinar de de ridicată. Nu poți să ai încredere că vor veni și vor rezolva toate aceste probleme.
Și am mai transmis foarte ferm un lucru care trebuie să fie clar și pentru președinte și nu numai: noi nu avem nevoie de purtători de cuvânt din partea partidelor politice, nu avem nevoie de intermediari. Problemele noastre le transmitem noi, nu o facem prin intermediul niciunui partid politic, iar președintele va trebui să țină cont în momentul în care își dorește să reușim să ieșim cât mai rapid din acest impas, va trebui să fie atent la problemele pe care noi le transmitem, la mesajele care vin din partea salariaților, indiferent de domeniul în care lucrează, că lucrează în mediul privat, că lucrează în domeniul bugetar, problemele cu care ne confruntăm sunt în esență aceleași.
Rep: Președintele a avut vreo reacție la problemele ridicate de dumneavoastră?
Marius Nistor: A intervenit domnul Dragoș Anastasiu, consilierul domnului președinte, care ne-a spus că în momentul de față, în grupurile de lucru sau în comisiile de lucru de la Palatul Cotroceni, nu au fost abordate măsuri care să vizeze domenii vitale ale societății românești: vorbim aici de educație, sănătate și apărare. S-au concentrat în primul și în primul rând pe combaterea evaziunii fiscale, pe creșterea gradului de colectare și, bineînțeles, există și alte măsuri care ar trebui să conducă la scăderea ratei inflații și reducerea acestui deficit excesiv.
Rep: În același timp, ministrul educației a anunțat că vă cheamă la discuții pentru că ați invocat în motivele cu care ați argumentat protestele de miercuri, 18 iunie 2025, și „unele zvonuri și interpretări eronate”.
Marius Nistor: Vreau să transmit cu toată fermitatea: nu sunt doar simple zvonuri, ci lucruri care au fost discutate și în interiorul guvernului interimar și în interiorul fostei guvernări, lucruri care ni s-au transmis și nouă oarecum direct: că stau și se gândesc și analizează aspecte legate de norma didactică de predare și de timpul petrecut în unitatea școlară. Deci, încă o dată, nu sunt doar simple zvonuri.
Rep: Veți merge la întâlnirea de la minister?
Marius Nistor: Categoric. Suntem parteneri sociali. Voi participa la orice discuție care are rolul de a clarifica aceste probleme.
Încă o dată, nu suntem țara cu cea mai mică normă didactică de predare. Nu suntem campioni la așa ceva. Suntem deasupra mediei la nivelul Uniunii Europene.
Iar în privința timpului de lucru în școală, haideți să ne aducem aminte de ceea ce spunea Moisil, atunci când cuplul de tristă amintire și-ar fi dorit ca profesorii universitari și preuniversitare să ponteze 8h/zi în școală și universități, așa, ca într-o fabrica. Să ne aducem aminte de ceea ce spunea această mare personalitate: de ce anume are nevoie statul român, de fundul meu sau de capul meu?
Rep: Protestele anunțate pentru miercuri, 18 iunie 2025, de toate cele trei confederații sindicale din educație sunt sub semnul întrebării, sunt sub dubiu, în funcție de întâlnirea pe care o veți avea cu ministrul educației?
Marius Nistor: Protestele vor avea loc, indiferent de întâlnirea pe care noi o vom avea marți. Pentru că este un semnal pe care îl transmitem nu atât ministrului educației – pentru că în momentul de față ministrul educației nu reprezintă un partid politic, domnia sa este apolitic. Este un mesaj pe care îl transmitem partidelor politice și acelor experți care vehiculează aceste așa-zise măsuri reformatoare.
Deci acțiunea va avea loc și toată lumea trebuie să înțeleagă că dacă nu va exista o reacție corespunzătoare din partea clasei politice, ce s-a întâmplat în 2023 se poate repeta în 2025 și că oamenii sunt nemulțumiți și hotărâți să reacționeze.
Rep: Dumneavoastră cu ce mesaj mergeți către ministrul educației?
Marius Nistor: Același.
Rep: Deci niciun partid nu a stat de vorbă cu sindicatele din educație până acum?
Marius Nistor: Scuzați-mă, dar întâlniri din acestea exploratorii, hai să ne întâlnim ca să vedem, ca să fie bine, să nu fie rău… nu sunt în interesul nimănui.
Rep: Deci nicio întâlnire aplicată pe măsuri concrete?
Marius Nistor: Nu. Nu a existat nicio întâlnire de tipul acesta. Deci avem nevoie de reacții foarte clare pe aceste probleme, care sunt specifice sistemului de învățământ preuniversitar și universitar, de la reprezentanții partidelor politice.
Rep: Am văzut în schimb ieșiri publice ale unor primari PNL și PSD care sunt gata sau au tăiat deja finanțarea pentru naveta profesorilor și hârtia igienică și săpunul în schimbul obținerii unor rezultate.
Marius Nistor: Aș putea să spun următorul lucru: cred că politicienii aceștia și primarii aceștia nu sunt conștienți că nouă ne-a trecut glonțul pe la ureche și că am ajuns într-o astfel de situație tocmai din cauza acestui cinism și a acestei aroganțe demonstrate de cei care se consideră un fel de dumnezei în localitățile pe care le conduc și le gestionează. Nu este doar un singur primar care nu decontează naveta, deși este prevedere legală care n-a fost prorogată niciodată și este obligația lor. O fac pentru că așa vor ei și mai au și cinismul să spună: dați-ne în judecată dacă nu vă convine. Și atunci ne mai mirăm că există această stare de nemulțumire sistemul de învățământ preuniversitar? Iar cel care vine și leagă rezultatele actului educațional de hârtia igienică, scuzați-mă, nici nu are ce căuta în fruntea acelei comunități! Nu-și reprezintă acea comunitate. Își bate joc și de corpul profesoral, dar și de elevi, în egală măsură.
Rep: În contextul ăsta, care e mesajul pe care îl transmiteți partidelor?
Marius Nistor: Eu i-am spus și președintelui: nu avem premier, nu avem guvern, nu avem program de guvernare, dar avem în schimb vreo 60-70 de măsuri de reducere a ratei inflației, măsuri care sunt măsuri de austeritate, avem niște partide care parcă se feresc, scuzați-mi expresia, ca dracul de tămâie să-și asume răspunderea pentru gestionarea situației actuale. Avem nemulțumiri teribile nu numai în sistemul de învățământ preuniversitar și universitar, ci în toate ramurile de activitate ale economiei românești. Asta este ceea ce avem noi și atunci le atragem atenția că trebuie să reacționeze operativ, să țină cont de nemulțumirile exprimate de toată societatea civilă. Nu contează cine cu cine a votat. Chiar nu are nicio importanță că sunt de stânga, că sunt de dreapta, că sunt de centru. Românii sunt nemulțumiți și vor altceva. Vor o altă guvernare, alte reacții din partea președinției, vor să vadă măsuri care vor permite o creștere economică reală a României și care vor arăta respect pentru resursa umană și că nu vom tolera sub nicio formă o nouă reincitare a unor categorii socio-profesionale împotriva altora. Nu mai acceptăm sub nicio formă dezbinarea între privat și bugetari. Este inacceptabil așa ceva. Nu suntem hămesiții din educație sau din sănătate care venim și cerșim ceva de la politicieni. Reprezentăm domenii vitale de activitate în România și ele trebuie tratate ca atare. Un popor educat și un popor sănătos este un popor care se poate dezvolta armonios și poate avea economie puternică și care își poate asigura securitatea.
4 comments
Poate propuneți și desființarea gradației de merit, a cercurilor pedagogice sau măcar umblați puțin pe la grila aceea!
Ah, stați, sunt niște asociații în care profesorii trebuie să se înscrie, să cotizeze lunar, așă obțin niște adeverințe, apoi punctaj, apoi gradație🤌
Vă mulțumim frumos. Chiar apreciez intervenția domnului reprezentant. Pe lângă cele semnalate de dumnealui, aș mai adăuga următoarele:
Atunci când Winston Churchill și-a pus la masă oamenii, pentru a dezbate de unde să facă rost de bani pentru armamentul de război, el a întrebat: de unde putem tăia bani? Bineînțeles că, din păcate, au existat și atunci voci care au replicat: de la educație și de la sănătate.
Prim-ministrul le-a răspuns: și atunci pentru cine mai câștigăm războiul? Pentru niște oameni proști și bolnavi?
Concluzia: nici măcar în timpul celui de-al doilea război mondial nu s-au tăiat bani de la educație în țările civilizate, iar la noi în țară, slavă Domnului, nu este război, dar se discută despre tăieri de bani direct sau indirect de la educație!!!
S a ajuns aici pentru ca tocmai, educatia subfinantata a dus la lipsa educatiei si la alegatori cu drept de vot ce au votat CG si GS. Nu inteleg de ce are nevoie mai mult decat de educatie un presedinte democrat olimpic, votat de oameni educati? De ce musca mana ce l-a hranit? Tara asta nu se mai face bine cu sparanghel si capsuni. Tara asta isi va coase ranile doar daca va prima educatia. E singura sansa ca incultura sa nu mai nasca monstri ca CG si GS la urmatoarele alegeri.
Stam 8 ore, daca avem birou dotat si program respectat fara task-uri dupa terminarea programului, in final nu vom mai depasi 40 de ore muncite. Iar daca ne cheama in weekend sa fim platiti corespunzator.
Despre partea de salarizare ce au pazit in ianuarie cand nu s-au tinut de cuvant?