Inspecția generală nu mai are ca scop evaluarea și monitorizarea școlii, ci consilierea și sprijinirea, potrivit noului Regulament. Inspectorii apreciază „starea de bine a preșcolarilor și elevilor”

Inspecția generală nu mai are ca scop evaluarea și monitorizarea activității școlii, potrivit noului Regulamentul de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul 6.106 din 2020, publicat în Monitorul Oficial. Inspectorii pot să consilieze și să sprijine cadrele didactice și unitățile de învățământ.

Au fost definite persoanele care pot efectua o inspecție la o școală, acestea nefiind în ordinul de ministru precendent (5.547/2011), abrogat prin acest nou act normativ.

Cine poate merge în inspecție la o școală sau grădiniță

Persoanele care îndeplinesc condițiile necesare realizării și/sau conducerii activităților de inspecției sunt:

• inspectorul școlar
• profesorul metodist desemnat de către inspectoratul școlar
• inspectorul/consilierul/reprezentantul cu atribuții de inspecție din cadrul ministerului educației

Sunt păstrate din vechiul ordin tipurile de inspecții care pot fi efectuate:

• inspecția generală
• inspecția tematică
• inspecția de specialitate

Scopul principal al inspecției: consiliere și sprijinire

În articolul 11 din Regulament apare o modificare esențială a scopului inspecției generale. Dacă până acum scopul principal era „evaluarea şi monitorizarea activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie„, acum acest paragraf a fost eliminat și au rămas trei puncte:

1. consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi
2. îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei
3. consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi și pentru dezvoltarea capacității instituționale de atragere și derulare de proiecte cu derulare externă.

Dispar așadar rapoartele de inspecție din scopul inspecției generală, precum și evaluarea și monitorizarea școlii, rămânând doar partea de consiliere și sprijinire a unităților de învățământ.

În privința celor 7 domenii în care Regulamentul le permite inspectorilor să facă aprecieri, apar și aici câteva completări. În privința managementului școlar, apare completarea că inspectorul apreciază și „implecarea în proiecte cu finanțare externă pentru dezvoltarea resursei umane și a infrastructurii”.

În loc de „nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare)”, noua prevedere este: „nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la competențele vizate„.

O modificare importantă este și la al V-lea domeniu. Vechiul ordin prevedea că inspectorul face aprecieri asupra „modului în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse”. În noua formă Regulamentul precizează că „modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare, participarea școlară și starea de bine a preșcolarilor/elevilor (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse”.

Al VI-lea domeniu este și acesta actualizat de noul Regulament. Vechea formă prevedea „relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală”, noua formă este următoarea: „relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu alți parteneri educaționali”. Aici poate fi vorba despre comunitatea locală, ONG-uri implicate în proiecte educaționale sau orice alt partener din sfera Educației.

Cadrele didactice și nivelul competențelor digitale

În metodologia de inspecție, apare verificarea competențelor digitale ale profesorilor inspectați și felul în care aceștia folosesc resursele educaționale deschise.

„În acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activităţii de asistenţă/observare a lecţiei, cât şi raportarea la criteriile şi descriptorii de performanţă precizate/precizaţi pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadrul prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplină de studiu se vor avea în vedere criteriile şi descriptorii de performanţă pentru ariile tematice/domeniile:

• activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional, utilizarea TIC, a pletformelor educaționale și a RED)
• nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la competențele vizate.”

Foto: © La Fabrika Pixel S.l. | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.