Interes major pentru formare continuă în educație incluzivă și în lucrul cu elevi cu CES în rândul profesorilor, inclusiv pentru cei care au mai trecut prin astfel de programe sau care au peste 20 de ani de experiență didactică – studiu cu peste 1.000 de cadre didactice participante

2.716 vizualizări
Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.com
Formarea în educația incluzivă trezește interes substanțial pentru un număr ridicat de profesori, chiar și în cazul celor care au urmat deja astfel de programe, potrivit unui nou studiu publicat în ultimul număr al Revistei de Pedagogie. Acesta se bazează pe un sondaj cu eșantion nereprezentativ, dar cu un număr mare de participanți – peste 1.000 – din cea mai mare parte a țării. Aproape jumătate dintre participanți au declarat că nu au fost formați în domeniu, în pofida proiectelor sistemice implementate la nivel național, precum Proiectul CRED.
  • Studiul Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivăeste semnat de Daniela Ionescu – doctorandă și profesoara Ecaterina Vrăsmaș de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
  • Cercetarea se bazează pe un chestionar completat de 1132 de cadre didactice din țară, reprezentând toate ciclurile de învățământ și provenind din 40 de județe ale țării. 67% dintre respondenți au fost din mediul urban. 43% dintre respondenți au mai mult de 22 de ani de experiență didactică.

Sondajul arată că majoritatea covârșitoare a participanților – 91,35% în mediul urban și 88,1% în mediul rural doresc să participe la programe de dezvoltare profesională în acest domeniu. 

Iar dintre respondenți, aproape trei sferturi (71,6%) consideră utilă și necesară formarea profesională continuă pentru gestionarea comportamentelor disruptive ale copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), iar o proporție similară (71,8%) consideră că formarea profesională continuă pentru incluziunea educațională și management „devine utilă pentru dezvoltarea personală a cadrelor didactice”.

Interesul este crescut în condițiile în care aproape jumătate dintre respondenți (47,6%) au parcurs deja programe de formare profesională continuă în domeniul educației incluzive. Potrivit studiului, „aceasta dovedeşte fie că nu şi-au format, încă, competenţele necesare domeniului, fie situaţiile de zi cu zi dovedesc nevoia de a căuta permanent soluţii.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Dintre motivațiile posibile, cel mai des invocate au fost formarea de competențe și achiziția de cunoștințe (peste 60% dintre respondenți au menționat această motivație „„în foarte mare măsură”).

Iar ca teme de interes, pentru studii aprofundate, se evidențiază:

  • Incluziunea Educațională
  • Managementul Clasei
  • Instruirea diferențiată

Întrebați, pe baza a 16 domenii tematice pentru perfecționare și profesionalizare, care sunt preferințele lor, cel mai des respondenții au menționat: 

  • educaţia copiilor cu CES (795 de respondenți) 
  • strategii de predare-învăţare-evaluare (599)
  • managementul clasei de elevi (551)

Pe de altă parte, întrebaţi fiind cum caută soluţii pentru depăşirea situaţiilor problematice de integrare a copiilor cu CES, răspunsurile profesorilor au fost diverse, dar majoritatea profesorilor (749) menționează că se documentează individual, iar  numai 292 dintre respondenţi caută şi găsesc soluţiile în participarea la cursuri.

Sursa: Revista de Pedagogie – Analiza nevoilor de formare pentru educația incluzivă

Interesul ridicat pentru această tematică este dat și de numărul ridicat de probleme și provocări cu care se confruntă cadrele didactice în timpul orelor cu elevi cu CES, potrivit studiului citat:

  • „Acestea includ: dificultăţi legate de menţinerea atenţiei şi disciplinei, adaptarea metodelor de predare la nevoile speciale ale elevilor şi lipsa resurselor adecvate, inclusiv sprijinul insuficient din partea personalului specializat. Se remarcă, de asemenea, provocări legate de gestionarea timpului, lipsa materialelor didactice adaptate şi nevoia de evaluări individualizate sau adaptate. Aceste dificultăţi subliniază importanţa unei abordări diferenţiate şi a unei pregătiri adecvate pentru profesori în lucrul cu copiii cu CES. Imaginea de mai jos, realizată cu VOSviewer, prezintă cuvintele cu cea mai mare utilizare în răspunsurile libere şi relaţiile dintre ele.”

Foto: © Robert Kneschke | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Președintele Ungariei a comparat anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon prin care Transilvania revenea României: Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns minoritari, că li s-au luat școlile şi s-a făcut tot posibilul ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat

Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României, transmite hirado.hu,…
Vezi articolul
ChatGPT în școli

Între roboți, inteligență artificială și blockchain, profesorul nu va fi desființat, ci rezistă în rol central – raportul OECD Digital Education Outlook 2021, despre tehnologiile inteligente care transformă școala

Tehnologiile blockchain, inteligența artificială, roboții ca instrumente folosite în educație nu mai sunt prognoze utopice sau distopice privind școala, ci lucruri reale, explorate sau aplicate deja în sistemele de educație…
Vezi articolul

Apel al profesorilor de Biologie din București ca științele naturii să fie „tratate cu un respect egal” în planurile-cadru de liceu: Soluția nu este să introducem noi discipline. Ne lipsesc profesori bine pregătiți, laboratoare și manuale atractive

Profesorii de biologie din București atrag atenția asupra dezechilibrului dintre disciplinele STEM în noua propunere de plan-cadru pentru liceu. Într-un apel public, aceștia solicită Ministerului Educației o alocare echilibrată a…
Vezi articolul

Abandonul școlar – o problemă pe care tinerii din România o văd la fel de gravă precum prețurile mari sau corupția / Există încredere în școală, dar modul în care ea îi pregătește pe elevi pentru viață și muncă e o problemă serioasă – sondaj IRES

Tinerii din România au încredere relativ ridicată în sistemul educațional preuniversitar, dar, în același timp, ei observă probleme acute în acest sistem. Abandonul școlar este una dintre principalele probleme pe…
Vezi articolul

Rezultate slabe, inechitate, infrastructură precară – tablou sumbru al educației românești, prezentat într-un proiect de Strategie pentru protecția drepturilor copilului, propus de Ministerul Familiei / Măsurile propuse, formulate sumar și în termeni generici

Sistemul național de educație este “desființat”, din punct de vedere al rezultatelor și al modului cum îi formează pe copii și sprijină drepturile acestora, într-un proiect de Strategie Națională pentru…
Vezi articolul