GRAFIC Lipsa Educației degradează calitatea vieții în România. Față de 2011 indicele pentru acces la Educație de calitate s-a redus la jumătate. În lume suntem pe locul 80 la învățătură, arată Indicele de Progres Social – Deloitte

4.522 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
România stă mult mai prost la capitolul educație decât la mulți alți parametri luați în calcul pentru a evalua calitatea vieții și bunăstarea socială, potrivit Indicelui de Progres Social realizat de Social Progress Imperative / Deloitte și prezentat, miercuri, de Deloitte România. În rândul celor 163 de țări analizate în studiu, după media criteriilor analizate, România se situează pe locul 45, fiind și ultima din rândul țărilor europene. Învățământul românesc înregistrează, însă, rezultate mult mai slabe, clasându-se pe locuri mult mai joase în clasamentul calității vieții.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din țările lumii în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoile de bază (hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală), bunăstare (accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului), oportunități (drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată).

Încă o dată: România are un indice de 1,40 și în 2011 acest indicator era 2,84.

Țara ocupă locul 45 la nivel global. Din punct de vedere al indicelui agregat, la capitolul acces la educație de bază – componentă a capitolului Bunăstare – rezultale sunt mult mai slabe:

  • La capitolul Acces la cunoștințe de bază, România ocupă locul 80 la nivel global
  • La capitolul Femei fără educație – locul 70
  • La capitolul Echilibru de gen în realizarea studiilor secundare – locul 78
  • La capitolul participare în școala primară, ca procent din totalul copiilor (88,4%) – locul 131
  • La capitolul realizării studiilor secundarelocul 40

Indicele de acces la educație de calitate are o valoare de 1,4 în 2020, minimum istoric atins de acest indicator. Potrivit aceluiași ramport, în 2011 valoarea acestuia era de 2,84, dublă față de cea din prezent. În lume, România este pe locul 116 din 163 posibile în această privință.

Cum se calculează indicele de acces la educație de calitate:

Potrivit metodologiei studiului, pentru calculul acestui indice are loc o cercetare în rândul experților din țara analizată, cărora le este adresată întrebarea „în ce măsură este garantată tuturor educația de bază, de înaltă calitate, pentru a le permite să își exercite drepturile de bază ca cetățeni adulți?”.

Evaluarea este măsurată pe o scară de la 0 la 4, unde:

0 înseamnă inegalitate extremă. Furnizarea de educație de bază, de înaltă calitate, este extrem de inegală și cel puțin 75% dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută, care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

1 înseamnă inegalitate. Furnizarea de educație de bază, de înaltă calitate, este extrem de inegală și cel puțin 25% dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

2 înseamnă acces oarecum egal. Educația de bază este relativ egală în privința calității, dar 10% până la 25% dintre copii primesc o educație de calitate scăzută care le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

3 înseamnă accces relativ egal. Educația de bază este, în general, egală în prinvința calității, dar 5% până la 10 % dintre copii beneficiază de o educație de calitate scăzută, care probabil le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

4 înseamnă acces egal. Educația de bază este egală ca calitate și mai puțin de 5% dintre copii primesc o educație de calitate scăzută, care probabil le subminează capacitatea de a-și exercita drepturile de bază ca cetățeni adulți.

Pe de altă parte, România stă ceva mai bine la capitolul Acces la educație avansată, inclus la Oportunități:

  • La capitolul universități (cu ponderare calitativă) – locul 43
  • La capitolul documente citabile – locul 51
  • La capitolul femei cu studii avansate – locul 64
  • La capitolul Așteptări privind perioada de participare la învățământ terțiar – locul 68

Potrivit unei sinteze Deloitte, inclusă în comunicatul ce anunță, miercuri, acest studiu, în clasamentul mondial România se regăsește în primele 50 de țări la două dintre cele trei categorii analizate: nevoi de bază (locul 45) și oportunități (locul 49), în timp ce la categoria bunăstare ocupă locul 57.

  • Deloitte: „Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, țara noastră a obținut cele mai bune scoruri pentru siguranța personală (locul 36), drepturile personale (locul 46), accesul la educație avansată (locul 49) și accesul la comunicații și informații (locul 49). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt incluziunea (locul 91), locuința (locul 90), sănătatea și bunăstarea (locul 85).”
Norvegia rămâne lider

În 2020, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Finlanda, iar pe ultimele, Republica Centrafricană, Ciad și Sudanul de Sud.

  • Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Croației, Ungariei, Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
  • Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Estonia (24), Cehia (25), Polonia (31), Lituania (32), Letonia (35), Slovacia (36), Croația (39), Ungaria (40), Bulgaria (43) și România (45).

Foto: © Vadreams | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comment
  1. Exista vreun studiu oficial pe tema asta in Romania? Unde?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Oare să fi avut un vis și salvarea deficitului bugetar să fie „zidirea” învățământului preuniversitar? – Ariana Bucur, deputat PSD, fost inspector școlar general (Op-Ed)

Creșterea normei didactice, mărirea efectivelor la clasă, acordarea personalității juridice la minimum 500 de elevi (excepții: vocaționale, minorități, zone izolate) respectiv, 250 de preșcolari, reorganizarea rețelei școlare (comasări/arondări), majorarea obligației…
Vezi articolul

Patru din cinci adolescenți care accesează TikTok au primit conținut politic în perioada alegerilor / Aproape jumătate dintre ei admit că nu verifică informațiile primite pe platforma socială / 10% spun că își pun singuri diagnostic cu probleme psihologice în funcție de conținutul accesat pe platformă – sondaj

Majoritatea covârșitoare a adolescenților români care au cont pe Tiktok accesează zilnic această platformă, iar peste jumătate o accesează de cel puțin patru ori pe zi. În aceste condiții, patru…
Vezi articolul

BREAKING Doar 25% din fondurile apelurilor pentru dotarea școlilor prin PNRR au fost cheltuite până în ianuarie 2025. Secretarul de stat Sorin Ion susține că „aproape 500” de școli sunt dotate complet din cele 5.800 care ar trebui dotate până la finalul anului

Aproape 500 școli ar fi fost dotate complet și au încheiat proiectele de dotări cu mobilier, echipamente și laboratoare sau ateliere de practică, potrivit unei declarații făcute la România te…
Vezi articolul

Citirea textelor tipărite întărește mult mai mult capacitatea de înțelegere decât citirea textelor digitale / La adolescenți și tineri, situația e diferită față de elevii de școală primară – studiu spaniol

Capacitatea înțelegerii textelor este îmbunătățită într-o mai mare măsură la citirea lor „pe hârtie” decât în format digital, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Valencia, citat de…
Vezi articolul