Metodologia privind finanțarea cercetării în universități – adoptată pentru al doilea an de Ministerul Educației înaintea publicării Metarankingului universitar, folosit ca referință pentru repartizarea acestor fonduri / Ordinul invocă două metarankinguri diferite în fundamentarea ordinului și în calcule

[jp_post_view]
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com
Metodologia privind finanțarea cercetării științifice în universități pe 2025 a fost adoptată printr-un Ordin al Ministerului Educației, publicat în Monitorul oficial vineri, 14 februarie. Metodologia, care se bazează pe clasamentul oficial al instituțiilor de învățământ superior – metarankingul universitar, a fost adoptată, astfel, înainte ca acest metaranking să fie publicat, situație similară cu cea înregistrată și acum un an. Pe de altă parte, deși folosește ca referință metarankingul pe 2024, încă nepublicat, calculele incluse pentru repartizarea banilor fac trimitere la metarankingul vechi, din 2023.

Metodologia stabilește, ca în anii anteriori, că din fondul bugetar pentru finanțarea universităților se constituie, și în 2025, un fond dedicat finanțării cercetării științifice în aceste instituții, în sumă de 100 de milioane de lei. 

Toate universitățile sunt eligibile, atât timp cât îndeplinesc condiții precum completarea datelor privind evidența studenților sau actualizarea ofertei educaționale pentru studenți străini. 

Fondurile sunt repartizate după o serie de formule, după următoarele reguli:

  • 20% – sumă fixă repartizată în mod egal
  • 50% – în funcție de punctajul obținut de universități în metarankingul universitar. Ordinul menționează că este vorba despre clasamentul aferent anului 2023, publicat acum un an, nu cel pentru anul 2024, încă nepublicat: „se alocă 50% în funcție de punctajul obținut de instituțiile de învățământ superior în Metarankingul universităților din România pentru anul 2023 (…)”
  • 20% – în funcție de numărul de norme de cercetare ocupate și de conducători de doctorat raportați
  • 5% – pentru programele de studii din domenii artistice
  • 5% – pe baza scorului asociat rezultatelor științifice, calculat conform datelor de calitate

Astfel, Metodologia face trimitere la Metarankingul pe 2023, deși, în preambulul Ordinului prin care este aprobată se vorbește despre Metarankingul pe 2024:

„Luând în considerare: 

  • (…) raportul de metaranking pentru anul 2024 elaborat de grupul de lucru responsabil de realizarea exercițiului național de metaranling (…)”

Situația este similară cu cea din 2024, când ministerul a publicat Raportul anual privind Metarankingul Național pentru anul anterior abia în luna mai.  Iar metodologia – la rândul ei întârziată – a fost adoptată în aprilie.

Metarankingul este o ierarhie a universităților bazată pe rezultatele acestora în diverse rankinguri internaționale. El este realizat atât la cererea Ministerului Educației – cel pentru care a fost pus acum în dezbatere proiectul de metodologie – cât și separat, de un grup independent de experți din mai multe instituții de învățământ superior. Acest grup independent a realizat ultimul raport în toamna anului trecut, când rectorul UBB Daniel David, actualmente ministru al Educației, spunea că ia în calcul întreruperea acelui exercițiu, după 10 ani de funcționare: „Vom analiza continuarea sau necontinuarea lui în viitor”.

Metodologia publicată în Monitorul Oficial, integral:

Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Acestă metodologie descurajează activitatea de cercetare în universități, deoarece nu se ține cont de rezultatele efective ale cercetării la finanțare.
    Trebuie să se țină cont 100% de rezultatele cercetării. Punct.
    Ministru își avantajează UBB-ul.

  2. Finanțarea cercetării se face după clasamente, doar în România!!!!!
    Este lipsit de logică !! Doar criteriile după care se fac diferite clasamente sunt diferite, după interese și unde rezultatele cercetării au o contribuție de max 10%.
    În noua metodologie de finanțare a cercetării apare aberant că doar 5% ar ține cont de rezultatele cercetării, iar 50% de clasamente.
    Este ceva de noaptea minții!!!
    Culmea, toți rectorii tac, indiferent de nedreptate !! Ministerul îi are sub control din multe puncte de vedere.

  3. Ati putea oferi niste lamuriri in privinta anului 4 de doctorat pentru studentii inmatriculati la 1 octombrie 2022 si respectiv 1 octombrie 2023? Stiu ca in momentul de fata cei inmatriculati in 2021 si care au facut cerere de prelungire sunt in anul 4, insa este neclar daca este aplicabil si pentru celelalte 2 generatii. Multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii pot lua bursă de merit și cu medii de 5 sau 6 dacă sunt în primii 30% din clasă, pragul de venit pentru bursa socială pentru venituri mici este 949 lei, nu se iau în calcul alocațiile – clarificări ale secretarului de stat Florian Lixandru / Astăzi Ministerul Educației va trimite precizări inspectoratelor despre bursele din 2023-2024

Elevii pot lua bursă de merit și cu medii de 5, 6, 7, dacă sunt în primii 30% din clasă, elevii din învățământul primar pot beneficia doar de burse sociale…
Vezi articolul

Salvați Copiii: Pentru prima dată în ultimii 5 ani, riscul de sărăcie severă a crescut pentru copii, în vreme ce pentru adulți a scăzut. Festivalul Brazilor de Crăciun își propune să restabilească accesul egal la educație și servicii medicale pentru copiii vulnerabili. Cum puteți contribui

În aproape doi ani de criză sanitară, copiii români au plătit cel mai mare preț social, accesul la educație a fost unul inegal și precar, calitatea hranei a fost afectată,…
Vezi articolul

UPDATE Alineatul din proiectul legii educației care ar fi discriminat elevii cu cerințe educaționale speciale a fost eliminat de Comisia de învățământ din Senat. Ministrul Educației, Ligia Deca: Din reacțiile societății civile am înțeles că acest articol ar putea fi folosit abuziv

Eliminarea discriminării create prin articolul 68, alin. 11 din proiectul legii Educației a fost solicitată de peste 100 de ONG-uri din rețeaua FEDRA și RO TSA , la care s-au…
Vezi articolul