Metodologia privind finanțarea cercetării în universități – adoptată pentru al doilea an de Ministerul Educației înaintea publicării Metarankingului universitar, folosit ca referință pentru repartizarea acestor fonduri / Ordinul invocă două metarankinguri diferite în fundamentarea ordinului și în calcule

2.080 de vizualizări
Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com
Metodologia privind finanțarea cercetării științifice în universități pe 2025 a fost adoptată printr-un Ordin al Ministerului Educației, publicat în Monitorul oficial vineri, 14 februarie. Metodologia, care se bazează pe clasamentul oficial al instituțiilor de învățământ superior – metarankingul universitar, a fost adoptată, astfel, înainte ca acest metaranking să fie publicat, situație similară cu cea înregistrată și acum un an. Pe de altă parte, deși folosește ca referință metarankingul pe 2024, încă nepublicat, calculele incluse pentru repartizarea banilor fac trimitere la metarankingul vechi, din 2023.

Metodologia stabilește, ca în anii anteriori, că din fondul bugetar pentru finanțarea universităților se constituie, și în 2025, un fond dedicat finanțării cercetării științifice în aceste instituții, în sumă de 100 de milioane de lei. 

Toate universitățile sunt eligibile, atât timp cât îndeplinesc condiții precum completarea datelor privind evidența studenților sau actualizarea ofertei educaționale pentru studenți străini. 

Fondurile sunt repartizate după o serie de formule, după următoarele reguli:

  • 20% – sumă fixă repartizată în mod egal
  • 50% – în funcție de punctajul obținut de universități în metarankingul universitar. Ordinul menționează că este vorba despre clasamentul aferent anului 2023, publicat acum un an, nu cel pentru anul 2024, încă nepublicat: „se alocă 50% în funcție de punctajul obținut de instituțiile de învățământ superior în Metarankingul universităților din România pentru anul 2023 (…)”
  • 20% – în funcție de numărul de norme de cercetare ocupate și de conducători de doctorat raportați
  • 5% – pentru programele de studii din domenii artistice
  • 5% – pe baza scorului asociat rezultatelor științifice, calculat conform datelor de calitate

Astfel, Metodologia face trimitere la Metarankingul pe 2023, deși, în preambulul Ordinului prin care este aprobată se vorbește despre Metarankingul pe 2024:

„Luând în considerare: 

  • (…) raportul de metaranking pentru anul 2024 elaborat de grupul de lucru responsabil de realizarea exercițiului național de metaranling (…)”

Situația este similară cu cea din 2024, când ministerul a publicat Raportul anual privind Metarankingul Național pentru anul anterior abia în luna mai.  Iar metodologia – la rândul ei întârziată – a fost adoptată în aprilie.

Metarankingul este o ierarhie a universităților bazată pe rezultatele acestora în diverse rankinguri internaționale. El este realizat atât la cererea Ministerului Educației – cel pentru care a fost pus acum în dezbatere proiectul de metodologie – cât și separat, de un grup independent de experți din mai multe instituții de învățământ superior. Acest grup independent a realizat ultimul raport în toamna anului trecut, când rectorul UBB Daniel David, actualmente ministru al Educației, spunea că ia în calcul întreruperea acelui exercițiu, după 10 ani de funcționare: „Vom analiza continuarea sau necontinuarea lui în viitor”.

Metodologia publicată în Monitorul Oficial, integral:

Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Acestă metodologie descurajează activitatea de cercetare în universități, deoarece nu se ține cont de rezultatele efective ale cercetării la finanțare.
    Trebuie să se țină cont 100% de rezultatele cercetării. Punct.
    Ministru își avantajează UBB-ul.

  2. Finanțarea cercetării se face după clasamente, doar în România!!!!!
    Este lipsit de logică !! Doar criteriile după care se fac diferite clasamente sunt diferite, după interese și unde rezultatele cercetării au o contribuție de max 10%.
    În noua metodologie de finanțare a cercetării apare aberant că doar 5% ar ține cont de rezultatele cercetării, iar 50% de clasamente.
    Este ceva de noaptea minții!!!
    Culmea, toți rectorii tac, indiferent de nedreptate !! Ministerul îi are sub control din multe puncte de vedere.

  3. Ati putea oferi niste lamuriri in privinta anului 4 de doctorat pentru studentii inmatriculati la 1 octombrie 2022 si respectiv 1 octombrie 2023? Stiu ca in momentul de fata cei inmatriculati in 2021 si care au facut cerere de prelungire sunt in anul 4, insa este neclar daca este aplicabil si pentru celelalte 2 generatii. Multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Școlile cu clase gimnaziale sunt atenționate să folosească modulul informatic obligatoriu MATE pentru identificarea copiilor în risc de abandon școlar – document. Reducerea părăsirii timpurii a școlii, „cea mai importantă” prioritate pentru Ministerul Educației, potrivit ISJ Mureș

Școlile care au clase gimnaziale sunt atenționate să utilizeze modulul informatic MATE în scopul colectării datelor privind identificarea copiilor care intenționează să părăsească sistemul de învățământ, potrivit unei informări a…
Vezi articolul

Răspunsul ministrului Educației pentru intelectualii și cadrele didactice care au cerut prelungirea perioadei de dezbateri a proiectele legilor Educației: „99,7% din profesori nu au solicitat acest lucru. O să merg pe punctul de vedere al celor care sunt mai mulți”

În cadrul ultimei dezbateri publice pe cele două proiecte ale legii Educației, ministrul Sorin Cîmpeanu a răspuns unei întrebări Edupedu.ro privind solicitările de extindere a perioadei de dezbateri: un apel…
Vezi articolul

Ministrul Educației, Daniel David: Trebuie să căutăm soluții prin care să încurajăm absolvenții din universitățile noastre să rămână în țară / Programele de învățământ dual pe care începem să le dezvoltăm sunt un astfel de mecanism

Programele de învățământ dual, prin care companiile vor avea parteneriate cu universitățile și vor veni cu oferte de angajare pentru absolvenți, „pot să fie un mecanism prin care tinerii care…
Vezi articolul