Ministrul Educației: Un profesor bun, după mine, ar trebui să aibă un bagaj larg de tehnici de predare-învățare, unele mai clasice, altele mai moderne. Ar trebui să le știe pe toate și le va personaliza în funcție de conținutul pe care îl predă și de copiii cu care lucrează

[jp_post_view]
Foto: Ministerul Educației și Cercetării
Ministrul Educației a definit un profesor bun ca acela care are „un bagaj larg de tehnici de predare”, pe care le folosește în funcție de conținutul pe care îl are de predat și de elevii săi, a declarat recent ministrul Educației, Daniel David, la „Conferința națională pentru profesori NextEd Teach: Learn | Create | Display”, organizată de Edupedu.ro pe 28 martie. 

Ministrul a explicat de ce consideră că „avem o problemă cu metodele”. Deși conținuturilor programelor școlare se suprapun bine cu itemii testelor internaționale, performanța elevilor români este „mai slabă”, însemnând că elevii nu au integrat acele conținuturi, a concluzionat el:

„Sunt anumite teste internaționale și naționale în care când compari itemii testelor cu conținuturile pe care noi le facem în programe, în diverse teste internaționale, Teams, de exemplu, sau altele, vedem o suprapunere foarte bună în cazul țării noastre. Alte țări n-au uneori o suprapunere atât de bună între conținuturile care se predau și itemii testelor. Cu toate că noi avem o congruență mai bună, performanța noastră este mai slabă. O implicație sau concluzie posibilă este că, deși avem conținuturile mai bine potrivite cu itemii testelor, practic nu reușim să transferăm, să traducem, să ducem acele conținuturi în mintea copiilor pentru a fi performanți la teste. Deci metodele de predare sunt fundamentale”, a afirmat el.

„După mine, un profesor bun știe o mulțime de tehnici și le personalizează pentru a reuși să fie eficient în a transfera competențele în mintea și în comportamentul copiilor cu care face educație. Este elementul cheie”, a completat ministrul Daniel David.

Redăm integral discursul ministrului Educației pe această temă:


Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Noi avem probleme și la conținuturi, planurile noastre-cadru încarcă copilul într-o manieră inacceptabilă. Prea multe discipline, prea multe ore, programele noastre sunt prea încărcate, cu multe lucruri nerelevante și trebuie să le regândim. Dar până ajungem acolo avem o problemă cu metodele. De unde știm că avem o problemă cu metodele de predare? Sunt anumite teste internaționale și naționale în care când compari itemii testelor cu conținuturile pe care noi le facem în programe, în diverse teste internaționale, Teams, de exemplu, sau altele, vedem o suprapunere foarte bună în cazul țării noastre. Alte țări n-au uneori o suprapunere atât de bună între conținuturile care se predau și itemii testelor. Cu toate că noi avem o congruență mai bună, performanța noastră este mai slabă.

O implicație sau concluzie posibilă este că, deși avem conținuturile mai bine potrivite cu itemii testelor, practic nu reușim să transferăm, să traducem, să ducem acele conținuturi în mintea copiilor pentru a fi performanți la teste. Deci metodele de predare sunt fundamentale. Eu spun și cred că, uitându-te la diverse studii, în principiu, nu există diferențe majore între diverse metode de predare. Unele sunt mai deductive, altele sunt mai inductive, altele sunt mai expozitive, altele sunt mai angajante. Diferențe majore nu sunt, deși metodele mai angajante par să fie ușor mai eficiente decât cele expozitive.

De aceea, un profesor bun, după mine, ar trebui să aibă un bagaj larg de tehnici de predare-învățare, unele mai clasice, altele mai moderne. Ar trebui să le știe pe toate și un profesor bun ce va ce face, le va personaliza în funcție de conținutul pe care îl predă, dacă conținutul este mai mult pe componenta teoretică, din competențe, partea expozitivă poate avea o oarecare pondere. Dacă vrei să mergi pe componenta de cunoștințe procedurale, partea de angajare, de practică, de interacțiune începe să fie mult mai importantă. Deci în funcție de conținutul pe care îl predă, în funcție de copiii cu care lucrează, unii merg mai ușor pe metode deductive, alții merg mai ușor pe metode inductive, funcție de generațiile cu care lucrează. Unii sunt mai deschiși pe anumite tehnologii decât alții și în funcție de contextul în care lucrează, ce ai la îndemână, ai la îndemână tablă inteligentă, ai la îndemână timp suficient și așa mai departe. Și atunci aici este esența. După mine, un profesor bun știe o mulțime de tehnici și le personalizează pentru a reuși să fie eficient în a transfera competențele în mintea și în comportamentul copiilor cu care face educație. Ăsta este elementul cheie. 

  • Conferința națională NextEd Teach – Learn | Create | Display, un eveniment dedicat profesorilor care doresc să transforme școala într-un spațiu de învățare conectat la realitatea secolului XXI, a reunit în Aula Magna a Academiei de Studii din București lideri din Educație, universități, tehnologie și administrație. Cu participarea ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, conferința a marcat lansarea oficială a conceptului LCD – Learn Create Display, un model pedagogic centrat pe învățare activă, creativitate și vizibilitatea rezultatelor elevilor.
  • Organizată de Edupedu.ro, cu sprijinul Nextlab.tech și Samsung Electronics România, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Academia de Studii Economice din București, conferința a inclus prezentări inspiraționale, sesiuni practice și demonstrații live, oferind participanților strategii concrete și soluții digitale pentru o predare modernă. Aproape 200 de profesori, directori de școli și inspectori școlari au participat la acest acest eveniment inspirațional.

8 comments
  1. Domnul ministru face reclama la cartea „Psihologie si tehnologie” (Polirom)? Probabil tocmai a terminat o sesiune de roboterapie si psihoterapie virtuala cu cei mici. Sanchi, metode moderne cu TIC.

    Imaginea este epica. Cartea contrasteaza cu o clasa gen cutie de chibrituri, cu banci asezate ca sa-si vada elevii ceafa, plina cu copii pana la refuz. Bancile sunt grele si nu permit realizarea altei configuratii, de exemplu „cofetarie” sau „U”, ce sa mai zic de floor time (toata lumea pe jos, in cerc). Aceasta configuratie defineste si o anumita relatie elev-profesor si obliga la metode cu care elevului i se baga informatii in cap de catre profesor (modelul elevului container, pasiv).

    Ar mai fi de zis in legatura cu ergonomia si siguranta in clasa. Dar probabil alergatul in clasa este interzis si copiii nu au cum sa se loveasca de colturi.

    1. Asta vă „roade” pe voi? Că nu vă primiți banii, în loc să vă gândiți cum să schimbați modul de predare, pentru a vă face orele mai atractive și elevii să numai stea pe telefoane? Nu, la asta nu vă gândiți. Hai, să îți spun ceva: numai sunt bani, căci sunteți prea mulți bugetari, iar țara este în faliment. Noi, cei care lucrăm în privat, nu vă mai putem susține. Nenorociții de la guvern, ne-au cocoșat cu taxe și impozite mărite, ca să trăiți voi bine, bugetari puturoși.

  2. Cu siguranță este doar problema profesorilor.
    Folosesc metode rudimentare si învechite. Culmea, acelasi repertoriu de metode dădea rezultate in urma cu nu mulți ani, din partea acelorași profesori. Probabil ca a fost doar un noroc chior.
    Căci, deh, așa-i in ziua de azi: doar profesorii poarta vina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației: Activitatea din școli care presupune prezența fizică a elevilor, suspendată între 25-29 septembrie, în unitățile care devin secții de votare. Elevii vor învăța doar online în perioada aceasta

Activitatea didactică ce presupune prezența fizică a elevilor și a cadrelor didactice din unitățile de învățământ preuniversitar în care sunt organizate secții de votare se suspendă în perioada 25 –…
Vezi articolul

Admitere la liceu 2023. Profesorul Cătălin Ciupală, despre ierarhia pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională: Vor fi destul de mulți elevi cu aceleași medii pe ultimele locuri. Nota la limba română va decide dacă mergi la mate-info sau la științe

Profesorul Cătălin Ciupală a declarat pentru Edupedu.ro că la admiterea la liceu „vor fi destul de mulți elevi cu aceleași medii pe ultimele locuri, vor fi greu de departajat”. În…
Vezi articolul

Liviu Papadima, despre programa pentru Bacalaureat: Este un examen care ar trebui să verifice ce a deprins elevul din programa pentru patru ani, să faci o altă programă specială pentru un examen este o aberație, un nonsens pedagogic

„Am întrebat și mai mulți pedagogi să-mi spună dacă în alte părți există o programă educațională pentru liceu și o programă specială, separată și foarte diferită pentru examenul final. Însăși…
Vezi articolul

Evaluarea psihosomatică pentru înscrierea la clasa pregătitoare 2019 – Cum se desfășoară evaluarea psihosomatică, ce trebuie să știe copiii și care sunt riscurile școlarizării înainte de vreme

Copiii care împlinesc 6 ani după 1 septembrie 2019 pot să urmeze clasa pregătitoare numai după ce trec printr-o evaluare psihosomatică. Durează 20 de minute, se realizează la grădinițele de…
Vezi articolul