Mircea Miclea: Cred că e greșit să credem că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu decât acum în Educaţie. Este o boală națională să idealizăm mereu trecutul

4.279 de vizualizări
Mircea Miclea / Foto: RBL
“Calitatea resursei umane în educație era mai bună” pe vremea lui Ceauşescu „pentru că absolvenții de facultate aveau foarte puține oportunități”, declară într-un interviu pentru Revista 22 profesorul universitar, psihologul şi fostul ministru al Educaţiei Mircea Miclea. El a criticat raportarea românilor la trecut, prin „idealizarea” acestuia spunând că „este o boală națională să idealizăm mereu trecutul ca să ne deresponsabilizăm pentru ce proiecte ar trebui să punem în practică azi pentru a construi viitorul”.

Întrebat de autoarea interviului „Cât cărăm după noi această mantră” potrivit cătreia „În vremea lui Ceaușescu se făcea carte, nu ca acum”, şi cât din moștenirea ceaușistă este în sistemul de predare, în mentalitatea profesorilor, a părinților, a ministerului?”, Miclea replicat că în opinia sa „există un singur adevăr într-o afirmație că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine în educație, și anume: calitatea resursei umane în educație era mai bună, nu dintr-o virtute a celor care erau neapărat în educație, ci pentru că absolvenții de facultate aveau foarte puține oportunități”

Micrea a continuat ideea spunând că „mai mulți dintre cei care terminau matematica, chimia, biologia, istoria, limba și literatura română intrau în Educație. Acum, numărul de oportunități este mult mai mare, aceeași masă de oameni talentați se distribuie pe mult mai multe oportunități și, printr-un efect pur statistic, ajung mai puțini absolvenți de facultate bine pregătiți în Educație, decât înainte. Acesta este singurul adevăr. În rest, cred că e greșit să credem că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu decât acum. Este o boală națională să idealizăm mereu trecutul ca să ne deresponsabilizăm pentru ce proiecte ar trebui să punem în practică azi pentru a construi viitorul. Cred că mai cărăm cu noi și alte atitudini de pe vremea lui Ceaușescu, una este aceea de a face educație mai mult prin livrarea de cunoștințe decât prin aplicații. Lumea s-a schimbat complet. Acum, când ai atât de multe instrumente de acces la cunoaștere, accentul trebuie pus nu pe posesia de cunoaștere, cât pe utilizarea cunoașterii pe care o ai. Adică, știi formula Teoremei lui Pitagora, de exemplu, dar trebuie să insiști nu atât pe a memora formula respectivă, care e importantă, desigur, ci mai degrabă pe unde o poți folosi, cum poți transcrie o situație reală în această formulă ca să găsești o soluție mai bună. Accentul trebuie pus pe cum utilizăm cunoștințele, cum le exploatăm pentru a găsi soluții la probleme reale și abia în al doilea rând pe posesia lor. Sigur, să posedăm anumite cunoștințe este necesar, nu considerăm că tot ceea ce e în cap trebuie să fie pe net și nu în cap, nu. Generațiile noi sunt nemulțumite, clar, de modul în care se face educație, sunt puși să învețe cuvinte pe care nu le mai folosește nimeni în limbajul cotidian, sunt puși să învețe cunoștințe mecanic, algoritmic, în loc să fie mai degrabă antrenate pentru a utiliza aceste cunoștințe în rezolvarea problemelor.”

Interviul integral aici.

 


1 comment
  1. Boala națională este snobismul.
    Acesta s-a manifestat și se manifesta și în învățământ. Se iau toate aiurelile din tari ale UE, aiureli care treptat ah înlăturat și continua sa înlăture tot ce era bun și stabil în învățământul romanesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ „România Educată” fără formulele pompoase și măsurile măsurilor rămâne doar un album foto al președintelui Iohannis în ipostaza de prim profesor al neamului – profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu

Oamenii politici din perioada modernă și începutul perioadei contemporane au căzut de acord cel puțin într-o privință: educația. Au realizat că efectele unei legi a educației pot fi observate numai…
Vezi articolul

La ce folosesc temele pentru acasă? Oana Moraru: Există foarte mulți copii care aparent pricep în clasă, dar când sunt puși în situația de a rezolva singuri, nu mai au abilitatea de a se descurca pe cont propriu. Recomand părinților, în special în clasele I și a II-a, să-și dedice timp temelor

Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, explică de ce părinții trebuie să îi ajute pe copii la teme, în special în primele clase: “Recomand părinților, cel…
Vezi articolul

O primă viziune macro asupra impactului COVID-19 în educație. Andreas Schleicher, OECD: În această criză, toți profesorii trebuie să se implice, să aibă mai multă autonomie și să fie încurajați spre schimbare, cu ajutorul tehnologiei

„Riscurile cu care se confruntă omenirea cresc pe măsură ce lumea devine mai interconectată: pandemia de COVID-19 nu se oprește la granițe și îi afectează pe oameni indiferent de naționalitate,…
Vezi articolul

VIDEO Rezultatele educației se pot măsura științific. Andreea Minea-Pic, analist român la OCDE: Educația de calitate înseamnă un stil de viață sănătos – crește speranța de viață, scad costurile cu asistența medicală

„Pe lângă rezultatele economice directe, educația de calitate se traduce în competențe digitale, sociale, emoționale, cognitive, atitudini legate de învățare, care contează atunci când luăm în considerare investițiile în educație.…
Vezi articolul