Numărul de institute de cercetare și al altor instituții cu obiect de activitate similar va fi redus cu minimum 20%, pe baza unei analize ce va urmări “cât sunt de utile pentru ceea ce înseamnă sectorul public” și care este utilitatea lor generală, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. El a prezentat această măsură ca parte a proiectului prin care guvernul Ciolacu urmărește să realizeze reduceri de cheltuieli bugetare de 2,5 miliarde de lei.
Potrivit lui Boloș, lista institutelor care trebuie comasate trebuie întocmită în 30 de zile după intrarea în vigoare ordonanța de urgență care va stabili măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.
Reducerea numărului de institute de cercetare este în discuție de peste un an, iar reforma în domeniu a fost inclusă în programul de guvernare a guvernului Ciolacu.
- Și ministrul Cercetării, Bogdan-Gruia Ivan, a atins subiectul în luna iunie, arătând că este nevoie de o prioritizare în domeniu: “Avem rezultate remarcabile în cercetarea noastră, în foarte multe institute ale ministerului, dar în același timp cred că trebuie să ne focusăm pe câteva industrii-cheie, trei-cinci industrii-cheie și ca să le definim de asemenea, lansez invitația tuturor actorilor publici, privați, împreună cu Academia Română, împreună cu Consiliul Rectorilor din România, cu universitățile, să stăm la aceeași masă, să definim care sunt prioritățile și să mergem înainte.”
Acum, ministrul Boloș a menționat instituții care „au obiect de activitate similar” și instituții pe care „nimeni nu-i caută pentru a beneficia de serviciile lor”. El a spus că instituțiile care intră în comasare nu vor mai putea crește cheltuielile de personal și de funcționare.
Declarațiile făcute pe această temă, miercuri, de ministrul Marcel Boloș, în prezentarea planului de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2,5 miliarde de lei:
„După cum bine cunoașteți, am fost trei luni ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării și am studiat această problemă. Sunt institutele naționale – dar nu numai, sunt și instituții în subordinea Secretariatului General al Guvernului, al Parlamentului – care fie au obiect de activitate similar, fie nimeni nu-i caută pentru a beneficia de serviciile lor.
De aceea, comasarea care va urma, cu minimum 20%, a numărului de institute de cercetare și instituții, entități care sunt în subordinea guvernului va avea acest criteriu fundamental la bază: cât sunt de utile pentru ceea ce înseamnă sectorul public și care este utilitatea serviciilor pe care ei le asigură.
Sunt astăzi institute de cercetare care pot să fie fără niciun fel de problemă comasate – de cercetare a calității mediului, a calității muncii. Nu aș vrea să vă dau aceste exemple, ordonatorii de credite vor stabili lista acelor instituții care se comasează, în termen de 30 de zile – dacă se aprobă ordonanța – de la intrarea ei în vigoare. De la acest moment, aceste instituții care intră în comasare nu mai pot crește cheltuielile de personal și cele de funcționare.”
Marcel Boloș despre ce înseamnă comasarea:
- „Procesul de comasare : 1. se face prin hotărâre a Guvernului României; 2. este pe perioada de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență până la 31 decembrie 2024, când e și termen asumat în cadrul PNRR.
- Obligatoriu, comasarea are două consecințe: 1. Număr de personal redus cu 15%. Aceasta înseamnă, proporțional, pentru funcții de conducere și funcții de execuție. Să nu ne trezim că se comasează o instituție și rămâne doar personalul de conducere. 2. Reducerea cu 15% a cheltuielilor de funcționare, obligatoriu. Altfel, facem comasarea să crească numărul de funcții de conducere și numărul de personal, e aiurea.”
Citește și:
G4Media.ro: Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: Primăriile, obligate să reducă numărul de angajați dacă depășește media pe țară / Reducem cu 30% numărul șefilor din administrație / Se elimină indemnizația de vacanță / Unele redevențe vor crește considerabil
Photo © Rawpixelimages | Dreamstime.com Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Laura Cononenco
1 comment
Dupa citirea in fuga a acestei informari, conchid ca guvernul are in vedere o „reforma” pur administrativa – bazata pe reduceri de cheltuieli bugetare – fara a fi constient de faptul ca asta nu are cum sa duca la cersterea eficientei cercetarii romanesti in scopul avansului economic „bazat pe cunoastere” (care este imperativ al atingerii competitivitatii economice in actualul context international). Cu o simpla reducere cu 15% a cheltuielilor bugetare nu se va realiza decat o economie de bani la buget, iar nu un cadru nou de activitate in care sa se impulsioneze desfasurarea de cercetari valororase prin noutatea si aplicabilitatea rezultatelor (finantata de la bugetul public).
Daca nu se porneste de la o re-evaluare profunda a realei capacitati de cercetare si inventivitate a fiecarei unitati de cercetare si a fiecarei universitati cu pretentii de a participa la succesul acestui program, nu se va obtine decat o simpla reducere a cheltuielilor de la buget (cine garanteza asta ?) si nimic mai mult. Programul de fata pare a porni de la ideia ca „noi stim si putem sa facem, doar organizarea este deficitara”, ceea ce este departe de adevar. De aceea trebuie inceput cu o analiza severa a realei capacitati de a produce rezultate noi si valoroase a fiecarui cercetator si cadru universitar, mai ales a celor cu gradul de „principal”, a profesorilor universitari si, in primul rand a conducatorilor de doctorat (care s-au inmultit ca ciupercile dupa ploaie, in mod nejustificat).
Colaborarea in consortii internationale nu trebuie supraevaluata, asa cum se poate observa din aceasta propunere, valoarea principala trebuind sa fie atribuita capacitatii noastre intene de a propune si aborda teme cu adevarat noi si cu perspectiva reala de fructificare prin competitivitat economica.
Un aspect deloc de neglijat este incapacitatea dovedita in multe locuri de a exploata eficient si cu inalt profesionalism a multor instalatii si aparate de masura care exista deja in institute de cercetare si evidentierea cauzelor care au dus la aceasta situatie. O astfel de analiza ar revela cu pregnanta tarele sistemului actual de functionare nesatisfacatoare a cercetarii romanesti, orientand reforma spre masuri cu adevarat necesare si eficiente. Exista cazuri flagrante de incapacitate de exploatare a aparaturii deja existente, achizitionata cu ajutor financiar UE si… atat.
Ca ultima ideie, ar fi gresit sa se considere ca universitatile trebuie sa aiba rol de lideri de referinta in toate domeniile in realizarea acestei reforme a cercetarii si trebuie analizat atent fiecare domeniu in parte; in multe domenii cercetari valoroase se fac exclusiv in unele institute de cercetare – mai ales in domeniul stiintelor exacte si tehnice – si nu in universitati. In alte domenii, in special cele umaniste, unele universitati, putine, pot fi considerate ca lider.
Iata de ce, prima etapa de „reforma” – asa cum este ea avuta in vedere „pe repede inainte” in acest moment si prin acest proiect guvernamental – trebuie urmata cu necesitate de o analiza profunda si o evaluare severa a realelor capacitati de cercetare, urmata de aplicare ulterioara a concluziilor acestei analize, in scopul finalizarii unei reforme reale si profunde, cu consecinte cu adevarat benefice pentru Romania. Reforma propusa aici trebuie privita doar ca o prima etapa, deloc revolutionara, ci doar simplu administrativa, care va aduce doar ceva economii la buget si nimic mai mult.