O uriașă erupție energetică, provenită de la o stea neutronică magnetică, detectată de astronomi

153 de vizualizări
Foto: ESA via Space.com
Magnetarii se numără printre cele mai extreme obiecte cereşti din Univers – o clasă de rămăşiţe stelare compacte, denumite stele neutronice şi care deţin câmpuri magnetice foarte puternice. Din când în când, ei produc erupţii uriaşe de raze gamma în cea mai puternică eliberare nedistrugătoare de energie cunoscută în cosmos, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au detectat cea mai îndepărtată manifestare de până acum a unei astfel de erupţii, denumită erupţie gigantică, de la un magnetar aflat în galaxia Messier 82, cunoscută şi sub numele de M82. Acea erupţie de raze gamma, cea mai energetică formă de lumină, a eliberat în doar o zecime de secundă o cantitate de energie echivalentă cu cea pe care Soarele nostru ar emite-o într-o perioadă de aproximativ 10.000 de ani.

Doar două erupţii gigantice confirmate au fost observate în Calea Lactee, în 2004 şi 1998, şi doar una singură în altă galaxie, în 1979 în Marele Nor al lui Magellan, care se învecinează cu galaxia noastră.

„Erupţiile gigantice sunt fenomene foarte rare”, a declarat astrofizicianul Sandro Mereghetti de la Institutul Naţional Italian de Astrofizică (INAF) din Milano, autorul principal al studiului publicat miercuri în revista Nature. „Calea Lactee conţine cel puţin 30 de magnetari, posibil mult mai mulţi, care nu au fost văzuţi să emită erupţii gigantice”, a adăugat el.

M82, supranumită „galaxia trabuc” deoarece atunci când este privită de la marginile sale are o formă alungită şi asemănătoare unui trabuc, se află la 12 ani-lumină distanţă de Terra în constelaţia Ursa Mare. Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an (9,5 trilioane de kilometri). Erupţia gigantică a magnetarului aflat în Marele Nor al lui Magellan s-a produs la 160.000 de ani-lumină de Terra, conform sursei citate.

Erupţia gigantică din M82 a fost cea mai îndepărtată cunoscută până acum, dar nu şi cea mai energetică. Un astfel fenomen observat în 2004 a emis o cantitate de energie echivalentă cu cea emisă de Soarele nostru în aproximativ 1 milion de ani.

Deşi există evenimente cosmice mai energetice, cum ar fi exploziile de supernove la sfârşitul vieţii unei stele masive şi exploziile de raze gamma cauzate de fuziunea dintre două stele neutronice, astfel de fenomene cauzează distrugeri, spre deosebire de erupţiile gigantice. Magnetarii emit, de asemenea, erupţii ocazionale de raze gamma şi de raze X, care au însă niveluri energetice mai mici decât erupţiile gigantice.

Stelele neutronice se nasc în urma exploziei şi colapsului gravitaţional al unor stele care au o masă de 8-25 de ori mai mare decât masa Soarelui şi care au ajuns la sfârşitul ciclului lor de viaţă. Ele comprimă în interiorul lor o masă echivalentă cu dublul masei Soarelui într-o sferă de mărimea unui oraş.

„Sunt cele mai compacte şi mai dense obiecte astrofizice. Sunt la fel de dense ca nucleele atomice”, a declarat Michela Rigoselli, astrofiziciană la INAF şi coautoare a studiului, vorbind despre stelele neutronice.

Principala trăsătură care îi diferenţiază pe magnetari de stelele neutronice este un câmp magnetic de 1.000-10.000 de ori mai puternic decât magnetismul unei stele neutronice obişnuite şi de 1 trilion de ori mai puternic decât cel al Soarelui, scrie Agerpres.

„Putem spune că magnetarii sunt stele neutronice alimentate de propria lor energie magnetică. Acest lucru nu se întâmplă în cazul stelelor neutronice obişnuite”, a declarat Sandro Mereghetti.

„O erupţie gigantică îşi are originea într-o reconfigurare şi o reconectare a câmpului magnetic al magnetarului”, a adăugat Michela Rigoselli.

Se crede că magnetarul din acest studiu se învârte repede, completând probabil o rotaţie la fiecare câteva secunde. Erupţia sa gigantică a fost detectată de observatorul Integral al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) pe 15 noiembrie 2023, în M82, o galaxie ce are o rată de formare a stelelor mult mai mare decât cea din Calea Lactee – motiv pentru care este denumită „galaxie cu explozie de stele”.

„Faptul că Messier 82 este atât de activă în formarea de stele este un aspect relevant pentru studiul nostru. Într-o galaxie atât de activă, există multe stele tinere, masive, precum cele care evoluează spre explozii de supernove şi dau naştere stelelor neutronice. Ar fi fost suspect să detectăm o erupţie gigantică a unui magnetar care să provină dintr-o galaxie liniştită”, a adăugat Michela Rigoselli. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Un profesor de fizică din Suceava care a predat de jumătate de secol a fost rechemat pentru că nu sunt profesori. S-a întors la catedră la 78 de ani, iar unii colegi, care i-au fost și elevi, s-au pensionat deja

Anul acesta, profesorul de fizică Costică Costan începe cel de-al 51-lea an la catedra Colegiului Național „Ștefan cel Mare” Suceava, scrie publicația Monitorul de Suceava. El s-a retras în vară,…
Vezi articolul

VIDEO Sindicatele din învățământ protestează pentru a patra zi față de Legea Bolojan, la sediul MinisteruluI Educației și Cercetării / Manifestanții scandează „Demisia” și „Jos cenzura”

Reprezentanții principalelor federații sindicale s-au adunat luni dimineață, pentru a a patra zi, în fața sediului MinisteruluI Educației și Cercetării, pentru proteste față de Legea Bolojan, ce include măsuri precum…
Vezi articolul

VIDEO Guvernul adoptă ordonanța „trenuleț” 2025. Marcel Ciolacu: Salariile bugetarilor nu cresc, înghețăm angajările la stat. Fiecare leu plătit la salariu va trebui justificat prin criterii de performanță și evaluări

Salariile bugetarilor nu cresc, blocăm angajările la stat. Fiecare leu plătit la salariu în plus va trebui justificat prin criterii de performanță, a declarat premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței…
Vezi articolul

Peste 27 de milioane de euro, la dispoziția universităților pentru proiecte de modernizare a căminelor și spațiilor de recreere și lectură din 19 campusuri, până la sfârșitul anului 2025 – lista intermediară

Căminele și spațiile de recreere și lectură din 19 campusuri universitare din țară vor fi extinse și modernizate până la sfârșitul anului 2025, prin apelul de proiecte „Modernizarea infrastructurii universitare…
Vezi articolul