OFICIAL Fiecare universitate, prin Carta universitară, trebuie să-și stabilească misiunea proprie, cu scopul apropierii de piața muncii și cu impact asupra evaluărilor: universități de educație, de educație și cercetare sau de educație și cercetare avansată / Cele care au deja prevăzută o misiune o pot schimba până la 1 iunie – Ordin

2.717 vizualizări
ANOSR
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Ordinul ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, pe baza căruia universitățile trebuie să-și stabilească și să-și declare propria misiune, a fost publicat, marți, în Monitorul Oficial. Măsura face parte din „mica reformă” universitară anunțată de noul ministru încă din decembrie, într-un interviu pentru Edupedu.ro, când spunea că misiunea declarată de universități va avea impact asupra evaluării instituțiilor de învățământ superior”.

Ordinul menționează, la Articolul 1, că are drept scop ca învățământul superior „să adapteze permanent oferta educațională la cerințele pieței muncii, astfel încât rolul instituției de învățământ superior să fie unul integrat la nivel local, regional, național și internațional”.

Cele trei tipuri de misiuni ale universităților, definite prin acest act: 
  1. de educație
  2. De educație și cercetare (cercetarea include, în sensul ordinului, și creația artistică, în cazul universităților cu profil artistic)
  3. De educație și cercetare avansată

Misiunea este aprobată prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea rectorului, iar hotărârea trebuie transmisă Ministerului Educației și Cercetării, pentru avis de legalitate. Ea trebuie inclusă în propria Cartă universitară și publicată pe site-ul instituției de învățământ superior „într-un mod accesibil”.

„Se recomandă ca misiunea asumată de instituția de învățământ superior să fie menținută pentru întreaga perioadă a mandatului rectorului în funcție”, precizează ordinul.

Documentul spune că universitățile care au, în acest moment, prevăzută o misiune proprie „pot modifica tipul misiunii până la data de 1 iunie 2025”.

Despre utilitatea acestei inițiative, ordinul precizează:

  • Art. 5. — În procesul de asigurare și evaluare a calității educației se vor utiliza criterii, indicatori și/sau ponderi ale acestora conform misiunii asumate de instituția de învățământ superior.
  • Art. 7. — Organizarea și funcționarea, în cadrul instituțiilor de învățământ superior, a ciclurilor de studii universitare se efectuează cu respectarea legislației în vigoare, indiferent de misiunea asumată, fără ca acestea să fie condiționate între ele.
Context:

Ministrul Daniel David a anunțat într-un interviu pentru Edupedu.ro, încă de la începutul mandatului său, o „mică reformă” universitară. El spunea atunci: „Vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară (…)”

  • ”Țintim tot o «mică reformă» de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute”, spunea tot atunci ministrul.

Ulterior, Daniel David explica, într-o emisiune TV de la începutul anului:

  • Se spune că orice universitate ar trebui să-și asume una din cele trei misiuni care există acolo: o zonă mai de educație, o zonă de educație și cercetare sau o zonă de cercetare avansată. Și dacă am face această, oricum trebuie să aplicăm acest lucru, dacă am face această reorganizare a arhitecturii, automat am reuși să legăm mai mult universitățile de piața muncii sau de mediul academic internațional prin misiunea pe care și-o asumă. N-are sens să evaluezi o universitate care vrea să producă în primul rând resursă umană de calitate și vrea să genereze demersuri antreprenoriale cu aplicații într-o anumită regiune, prin publicații internaționale și citări.
  • Este efectiv o prostie să faci acest lucru. După cum nici o universitate care se bate pentru cercetare fundamentală avansată n-are sens să o evaluezi prin, nu știu câte patente naționale a generat și a reușit să le implementeze în mediu socio-economic local. Că nu asta este miza. Mai degrabă ar trebui să fie patente internaționale, nu patentele naționale. Deci, vedeți, trebuie regândită arhitectura și atunci cele două trebuie să meargă la pachet: regândește arhitectura și vii și cu banii, care reușește să asigure standarde adecvate pentru actori educaționali care au misiuni diferite. Or tu, dacă-i tratezi pe toți cu aceeași misiune, este evident că o să apară diferențe între actorii respectivi. Când pui bani în sistem, o să fie ca atunci când pui bani într-o zonă în care există găuri negre și niciodată nu o să fie suficienți.
  • Deci, de aceea cred că multe lucruri se pot face în prima fază prin eficientizare a sistemului, reorganizare a arhitecturii și după aceea și utilizarea banilor o să aibă un impact mult mai mare”

Ordinul de ministru, publicat în Monitorul Oficial:

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Numai in Romania se pot intalni aberatii de genul „cercetare” vs. „cercetare avansata”(?). Adica, prima varianta ar fi…. cercetare de 2 bani.

  2. O universitate fără cercetare nu poate exista, mai ales cele tehnice. Dacă cadrele didactice nu fac și
    cercetare, ele nu au contact cu noutățile din domeniul lor, atunci ce vor preda studenților????
    Vor fi un fel de liceu sau școală de meserii???
    Această clasificare a universităților este total ilogică. Nu are rațiune.

  3. Această împărțire a universităților este o aberație făcută cu scopul de a suprafinanța cercetarea unora, printre care și UBB, doar că sunt declarate cu cercetare avansată. Acum universitățile primesc finanțare pe baza rezultatelor cercetăŕii, adică a articolelor și brevetelor de invenție. Sintagma ,,cercetare avansată” este fără sens. Cercetarea este cercetare din care se vor scriu articole și brevete de invenție, care nu sunt avansate sau neavansate.
    Mizeria mare este aceia că se dorește o finanțare suplimentară a unor universități fără a se ține cont de rezultatele efective ale cercetării. Se instituie un fel de pensie specială, doar că ești la categoria ,,avansat”.
    Trebuie o singură unitate de măsură pentru orice universitate, ai rezultate mai bune, atunci primești și bani mai mulți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David, la ultima dezbatere națională pe proiectele de planuri-cadru pentru liceu: Civilizația noastră s-a fondat pe cei doi piloni, știință și religie. Mai e nevoie de componenta de cultură națională și de disciplinele care pregătesc elevii pentru viață / Mitropolitul Banatului, către ministru: Thanks! că l-ați păstrat pe Hristos în școală

Noile planuri-cadru pentru liceu trebuie să asigure un echilibru între patru componente fundamentale ale educației: știința, religia, cultura națională și disciplinele care pregătesc elevii pentru viață, a afirmat ministrul Educației…
Vezi articolul

Profesorii corectează benevol lucrările de la simulările examenelor naționale, spune directorul Lucian Popa: Trebuie să le corectezi în timpul în care tu îți faci cele 40 de ore, adică muncești peste. Nu poți în perioada aia să nu mai dai lucrări, să nu mai asculți, să nu te mai pregătești

Lucian Popa, directorul Școlii Centrale din București, a spus că profesorii corectează benevol lucrările elevilor de la simulările examenelor naționale (Evaluare Națională și BAC). „Problema este timpul. Tu acele simulări…
Vezi articolul