Orban promite 2% din PIB pentru Cercetare până în 2024, în contextul în care anul 2020 a început cu o alocare bugetară de 0,13% pentru Cercetare, cea mai mică din ultimii ani

Premierul Ludovic Orban a declarat că în programul de guvernare al PNL, Cercetarea ar urma să primească 2% din PIB până în 2024, în condițiile în care anul acesta a avut cel mai mic buget din ultimii ani. Spre exemplu, anul trecut, la rectificarea bugetară din luna noiembrie, Cercetarea a pierdut 1,3 miliane de lei, bugetul fiind redus la la 0,13% din PIB, faţă de 0,18% cât era iniţial şi de 0,15% la cât scăzuse după prima rectificare din 2019. Asta în contextul în care bugetul statului nu era încă afectat de o pandemie și de efectele economice ale acesteia.

„La rectificarea bugetară din vara anului curent, am suplimentat bugetul alocat cercetării cu 200 milioane lei, pentru a majora astfel finanțarea proiectelor de cercetare exploratorie din cadrul Planului Național Cercetare Dezvoltare Inovare III. Vom continua în această direcție și în cadrul programului de guvernare liberal pe care îl vom lansa și prezenta astăzi, care prevede atingerea țintei de 2% din PIB până în 2024 pentru cercetare si inovare (1% finanțare publică + 1% finanțare privată), cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere”, a spus Ludovic Orban într-un mesaj oficial publicat pe gov.ro cu ocazia Zilei Cercetătorului și proiectantului din România.

Premierul a mai declarat că Guvernul pe care-l conduce susține pactul pentru cercetare propus recent de AdAstra și, „în genere, orice inițiativă care vizează schimbări structurale în sistemul național de cercetare și inovare, contribuind astfel la dezvoltarea economică și creșterea competitivității României.”

Asociația cercetătorilor AdAstra a propus în cadrul Pactului o evaluarea transparentă a performanței științifice, alocări bugetare care să crească anual, o schemă de finanțare bazată pe meritocrație, mai mulți cercetători și o finanțare predictibilă pentru competiții. Inițiativa, anunțată pe 11 noiembrie, pleacă de la estimarea că “există riscul, pe termen mediu și lung, ca generațiile viitoare formate în țară să fie din ce în ce mai puțin competitive pe piața muncii, atât la nivel național, cât și internațional”.

„Ne propunem în acest sens un set de masuri strategice prin care să îmbunătățim condițiile-cadru pentru cercetarea publică, prin atragerea de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura necesară acestui domeniu și pentru stimularea cooperării public-private ca motor al inovării. De asemenea, vom asigura un cadru stimulativ pentru succesul participării cercetării românești la programul cadru al UE Orizont Europa  și pentru valorificarea excelenței în domeniul infrastructurilor pan-europene de cercetare găzduite de România (ELI-NP și Danubius) pentru a deveni partener  activ  în cooperarea transnațională în Spațiul European de Cercetare”, a adăugat premierul.

Foto: Pexels.com