Legea Bolojan a trecut de Parlament după ce moțiunea de cenzură depusă de parlamentarii extremiști din opoziție nu a strâns numărul necesar de voturi. Legea privind pachetul fiscal se consideră adoptată de Parlament, iar din acest moment curge termenul de 3 zile pentru atacarea la Curtea Constituțională.
Moțiunea de cenzură a fost respinsă, fiind înregistrate prea puține voturi, față de 233 de voturi favorabile necesare. S-au înregistrat 138 de voturi, din care 134 pentru și 4 contra.
Dacă va fi atacată la CCR, urmează deliberarea judecătorilor în noua componență a forului.
Dacă legea va trece de CCR fără să fie declarată neconstituțională, urmează promulgarea ei de către președintele Nicușor Dan și apoi publicarea în Monitorul Oficial. De la momentul publicării și întrării în vigoare, Ministerul Educației și Cercetării are 15 zile la dispoziție să vină cu primele metodologii, iar până la 31 august trebuie să fie reglementate toate normele subsecvente pentru noile măsuri.
Reamintim că Legea Bolojan, forma completă pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, poate fi citită aici. Aceasta prevede o serie de măsuri cu impact foarte amplu pentru școli, profesori, elevi, universități, studenți și cercetare.
Una dintre cele mai controversate măsuri vizează norma didactică a profesorilor de gimnaziu și liceu, care crește, în medie, de la 18 la 20 de ore pe săptămână. În paralel, efectivele maxime de elevi per clasă sunt majorate cu până la 6 elevi față de limitele anterioare:
- gimnaziu: până la 28 elevi/clasă,
- liceu: până la 30 elevi/clasă,
- învățământ primar: până la 24 elevi/clasă.
Conform legii, învățătorii vor fi obligați să asigure cel puțin două ore de pregătire remedială pe săptămână, în cadrul normei didactice.
De asemenea degrevările pentru directoriii de școli și licee vor fi de 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent au derogare și predau 6 ore. Directării de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 10 ore, adică tot o derogare de 50% din normă.
Articolul 108 din Legea învățământului preuniversitar va fi abrogat, fiind înlocuit de o nouă reglementare, articolul 1081 privind bursele, care intră în vigoare la 1 septembrie 2025. Statul va acorda trei tipuri de burse:
- bursă de merit,
- bursă socială,
- bursă tehnologică (pentru elevii din învățământul profesional).
Elevii din familii care beneficiază de venit minim de incluziune vor primi automat bursă socială, fără a mai depune dosare. Însă cuantumurile burselor nu sunt prevăzute în lege, ci urmează să fie stabilite prin Hotărâre de Guvern – o formulare care lasă loc unor posibile reduceri. Urmează să rămână în vigoare și bursele sociale pentru mamele minore.
În paralel, legea reduce și subvențiile acordate operatorilor din învățământul particular.
Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi:
- cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari,
- 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.
Reorganizarea rețelei școlare este lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să emită un ordin în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii cu noile reguli după care școlile.
Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentului unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 lei).
Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.
O prevedere importantă – acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de legea 199/2023 – este amânată până în anul universitar 2027–2028.
Pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare, legea stabilește că bugetele de personal pe anul 2026 nu pot depăși nivelul celor din 2025, ceea ce echivalează cu o înghețare completă a salariilor și angajărilor într-un domeniu deja cronic subfinanțat. În condițiile în care în Învățământ au fost tăieri masive de buget, în Cercetare nu au existat asemenea reduceri.
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.
Alexandra Tănăsescu
3 comments
Adică profesorii universitari au salarii compensatorii la pensionare ¿?????
Și ei sunt sinecuriști? Iar ministrul lasă asta necorectată????
Acum chiar mi-a sărit țandăra!!!!!
Gata! Nesupunere civică și Gică Contra la tot ce vor EI!
Actualul ministru al Învățământului va fi cel mai porcăit politician de după revoluție!
Extremiste sunt partidele care au adus România în actuala situație -PNL, PSD, USR, UDMR. Aceste partide au girat dezmățul bugetar al ultimilor 6 ani, iar măsurile de austeritate nu îi ating deloc pe politicieni și pe speciali.
În plus nu se discută cât din deficitul bugetar e cauzat de sprijinul acordat Ucrainei, de măsurile de susținere a ucrainenilor aciuați în România, de cât costă înarmarea cerută de americani etc.
Bani vor fi în continuare pentru Zelenski, pentru energie ieftină pentru basarabeni (doar au votat Mucușor) etc. Nu vor fi însă pentru pensionari, educație, cultură etc.
Acum se va vedea dacă există cu adevărat o opoziție parlamentară sau doar jocuri meschine, politicianiste de imagine.
Întârzierea unei decizii a CCR până după 4 august (dacă o contestă cineva cu acest drept) face imposibilă aplicarea măririi de normă în acest an școlar și probabil pt totdeauna având in vedere ce proteste urmează (dacă se menține tradiția din vremea lui Boc românii protestează iarna)