„În această dimineață erau peste 3.700 de intenții de participare în platformă. Probabil până vineri vom ajunge aproape de 4000 de solicitări”, a declarat miercuri Simona Tănase, director monitorizare și evaluare Direcția Generală „România Educată”, referindu-se la numărul școlilor care au solicitat să fie incluse în Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Ea a prezentat informațiile în cadrul unui webinar organizat de World Vision pe tema abandonului școlar. Amintim că termenul de înscriere este până vineri, 21 ianuarie 2022, după ce Ministerul Educației a anunțat că a fost prelungită perioada.
Simona Tănase a precizat că, după etapa de verificare a eligibilității, urmează o ierarhizare: „Aceasta este doar etapa de verificare a eligibilității. Urmează și o ierarhizare și aici este vorba de eliminarea dublurilor, de eliminarea acelor teste, încercări ale unor persoane care au vrut să vadă cum funcționează sau ce se întâmplă dacă se înscriu și nu folosesc date reale. Deci, după ce toate aceste lucruri vor fi eliminate, va urma etapa de verificare efectivă a acestor informații, prin contactarea școlilor prin intermediul inspectoratelor școlare, dar nu numai, și cu ajutorul SIIIR-ului”.
„Se va ține cont de înscrierea școlilor, deci nu ne raportăm doar la lista noastră. Vor intra primele pe lista de finanțare școlile cu grad ridicat de părăsire și abandon școlar, urmând (…) să avem minimum 750 de școli care vor fi finanțate în 2022”, a completat aceasta.
În privința granturilor, ea a adus următoarele explicații: „Granturile vor fi până în 200.000 de euro. (…) Dacă sunt școli mici, care au drepturi egale de a intra în program, vor avea granturi mai mici, corelând suma cu numărul de elevi. Atunci banii rămași vor fi dați celorlalte școli înscrise pe lista de rezervă. Asta se va regla până în 2023. Vom avea și ceva mai mult timp pentru analiză și banii vor fi redistribuiți și către școlile care nu au un risc foarte mare, dar au și ele nevoie pentru îmbunătățirea situației elevilor lor (…)”.
Oficialul din ministerul Educației a spus că școlile nu au primit mail de conformare, dar situația a fost transmisă prin intermediul inspectorilor școlari generali: „Aplicația este în așa fel realizată, că după completarea datelor, se mulțumește pentru asta și se anunță că totul este în regulă, doar că nu se primește un e-mail de confirmare. Ce-am făcut noi, a fost doar ca la câteva zile, din când în când, să transmitem situația cu școlile înscrise inspectorilor școlari generali. Ei au avut această sarcină de a verifica dacă școlile sunt cele care s-au înscris și s-au înscris corect, nu altcineva în locul lor și ce se întâmplă cu școlile care nu s-au înscris. Deci, un feedback, o situație am avut-o prin intermediul inspectoratelor școlare, dar cam atât. Nu s-au trimis e-mailuri”.
Ea a menționat că școlile pot angaja mediatori, profesori de sprijin: „Sunt foarte multe întrebări privind cheltuielile eligibile. De exemplu, în privința autobuzelor nu pot fi cumpărate microbuze, pentru că avem o altă intervenție în PNRR pentru aceasta, deci trebuie urmărite și intervențiile complementare. Pot fi luați specialiști, pot fi luați consilierii școlari. Nu poate fi luat un asistent social, pentru că vorbim doar despre activități educaționale. Punea cineva întrebarea „cine face recensământul copiilor din comunitate” (…), dar există mediatorul școlar care poate face asta. Poate fi angajat un mediator școlar. Poate fi angajat un logoped. Poate fi angajat un profesor de sprijin, deci pot fi încheiate contracte cu timp parțial sau de opt ore, în funcție de nevoile școli. (…)”.
Informații de context
Școlile sunt astfel invitate de Ministerul Educației să se înscrie în programul MATE – Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, finanțat cu fonduri europene, prin care pot primi granturi de câte 200.000 de euro pentru combaterea abandonului școlar.
MATE face parte din Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) care este primul proiect finanțat din PNRR, și care are o valoare de 543 milioane euro, nerambursabilă.
- Declarațiile de intenție pot fi încărcate de către școli pe un link de înscriere care deschide un document Google Forms numit „Invitație de participare la schema de granturi din Programul Național pentru reducerea abandonului școlar”. Acolo școlile pot completa câmpurile cu datele cum ar fi denumirea unității de învățământ, codul SIIIR al unității de învățământ cu personalitate juridică, județul, localitatea și mediul – rural sau urban.
Pot participa și școli care nu au fost incluse de Ministerul Educației în lista publicată deja, susține instituția pe site-ul propriu.
Video, la minutul 30:48 și 1:00:06:
Citește și:
Școlile se pot înscrie pentru granturi de câte 200.000 de euro până vineri, pentru reducerea abandonului școlar, anunță Ministerul Educației. Webinar explicativ pentru profesori și directori, organizat miercuri de World Vision România și Minister
Primul proiect finanțat prin PNRR în Educație – școlile se pot înscrie pentru granturi de câte 200.000 de euro, anunță ministerul: Toate unitățile de învățământ vor completa Declarația de intenție / Elevii vor putea primi bani ca să nu abandoneze școala
Școlile pot aplica pentru a primi granturi de până la 200.000 de euro prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat de PNRR / Care sunt pașii de urmat și cum pot fi folosiți banii
C.I.
Ramona Florea
Ștefan Lefter
Redacția
1 comment
Adică vor rămâne în școală? Frumos! Găsim soluție și pentru ca celor care termină școala să nu li se șteargă informația acumulată, imediat ce au părăsit sala de examen? Să zicem… să mai periem din materie? Să mai renunțăm la limbajul academic (a se citi DE LEMN) și să adoptăm un limbaj mai apropiat vârstei? Să lăsăm plăcerea tinerilor să mai învețe și după terminarea școlii, nu să înghesuim totul cu lopata, de teama că după ce nu vor mai fi elevi va urma o perioadă lungă de „dolce fa niente”? Nuuu! Mai bine să le dăm cu pompa, pentru că nu vor mai citi nimic și nu vor mai învăța nimic după ce vor termina școala! Poate că e mai bine le dăm cu pipeta, și vor lectura și învăța și după ce se termină școala. Altfel vor avea un reflex condiționat când vine vorba de lectură (de exemplu), la amintirea limbajului de lemn pe care l-au îngurgitat pentru examene. Acesta este mecanismul prin care mulți din tinerii de astăzi aruncă tot ce înseamnă carte ca pe o potcoavă încinsă în foc. Desigur, vorbim și de o civilizație digitală, dar vrem să adâncim fenomenul prin limbajul academic nepotrivit vârstei, pe care îl înmagazinează mecanic, în loc să trezim gustul pentru lectură sau pentru învățarea continuă? Nu, noi vrem limbaj academic, indiferent de situați! Măcar să nu ne mai mirăm de consecințe. Ia să mai periem din materie, să o aducem mai aproape de vârsta lor, și să vezi ce se reduce abandonul școlar!