Deși peste 93% dintre profesorii din București sunt calificați și 75% sunt titulari, există un deficit de profesori la fizică, chimie, matematică și informatică și educație timpurie, potrivit Planului managerial pentru anul școlar 2025-2026, publicat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB).
Inspectoratul atrage atenția asupra pregătirii deficitare a cadrelor didactice debutante, a lipsei de atractivitate a carierei didactice și a migrării personalului calificat către alte domenii mai bine plătite. Sunt menționate, de asemenea, recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice, formalismul, suprasolicitarea și fluctuația mare a personalului didactic suplinitor, în analiza SWOT, la categoria amenințări.
Interesul constant al profesorilor pentru propria formare și dezvoltare profesională, faptul că 75% dintre cadrele didactice din București sunt titulare, iar peste 93% sunt calificate sunt puncte tari ale sistemului, potrivit analizei ISMB
Printre problemele semnalate în ceea ce privește profesorii, se remarcă și o preocupare scăzută pentru individualizarea și diferențierea învățării, în raport cu nevoile elevilor, o „slabă pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES integrați în învățământul de masă, precum și existența unor disfuncții și blocaje birocratice.
ANALIZA SWOT pe resurse umane la începutul anului școlar 2025-2026 – Inspectoratul Școlar al Municipiului București
„Puncte tari:
- Existența unui procent crescut de cadre didactice titulare 75%;
- Existența unui număr mare de cadre didactice calificate peste 93%
- Interesul constant al cadrelor didactice pentru propria formare și dezvoltare profesională
- Îmbunătățirea managementului școlar și dezvoltarea carierei didactice; derularea programelor de formare/dezvoltare profesională care contribuie la asigurarea unor resurse umane cu bune competențe manageriale (inspectori, directori, profesori metodişti, cadre didactice calificate superior – mentorat, masterat în management educaţional, doctorat);
- Implicarea cadrelor didactice în diseminarea bunelor practici, publicarea de articole, participarea la simpozioane, comunicări științifice, schimburi de experiență, implicare în proiecte, stagii
- Număr mare de cadre didactice care se înscriu la gradele didactice și/sau care au obținut titlul științific de doctor;
- Procentul relativ ridicat al cadrelor didactice care au obținut examenul de definitivare în învățământ 68%
- Rezultate bune la Concursul național de ocupare a posturilor în învățământul preuniversitar
Puncte slabe:
- Deficit de resursă umană calificată la anumite discipline: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică
- Angajarea de cadre didactice fără studii de specialitate
- Prezența formalismului atât în activitatea didactică cât și în cea managerială
- Interesul scăzut al cadrelor didactice pentru cunoaşterea documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie şi a noutăţilor privind programele structurate pe competenţe, privind proiectele de reformă și aplicarea legislaţiei şcolare;
- Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă;
- Preocupare scăzută pentru individualizarea/diferențierea învățării, în raport cu nevoile și interesele elevilor
- Existența unor situații de superficialitate în cunoașterea, înțelegerea și aplicarea legislației școlare, a actului decizional, în delegarea de sarcini, în exercitarea funcțiilor manageriale
- Reticență în implementarea noului, rezistență la schimbare/competențe insuficient dezvoltate în contextul nevoii de digitalizare a procesului educativ
- Slabă cunoaștere a legislației specifice în vigoare
- Interes scăzut al cadrelor didactice debutante pentru pregătirea competențelor de predare-învățare-evaluare
- Competențe reduse ale personalului didactic și de conducere în domeniul marketingului școlar în ceea ce privește resursa umană cu studii corespunzătoare;
- Existența unor disfuncții și blocaje birocratice
- Slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES, integrați în învățământul de masă
Oportunități
- Existența programelor de reconversie profesională
- Lărgirea ofertei de formare
- Accesul la mobilități ale cadrelor didactice prin proiectele Erasmus++
- Politici educaționale care să susțină cariera didactică și evoluția în carieră
- Participarea la activități de dezvoltare profesională
- Acces gratuit la platforme educaționale și resurse digitale
Amenințări
- Pregătirea deficitară a cadrelor didactice debutante, și nu numai, în domeniul psihopedagogic și metodic
- Lipsa de atractivitate a carierei didactice
- Migrarea personalului didactic calificat spre alte domenii de activitate mai bine retribuite
- Recunoașterea socială necorespunzătoare a profesiei didactice
- Formalism
- Suprasolicitare
- Fluctuația mare a personalului didactic suplinitor”
DOCUMENT Plan managerial 2025-2026 Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și
DOCUMENT Unii profesori nu-și pot plăti cursurile de formare sau perfecționare – amenințare identificată de ISMB / Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat
Redacția
G4Media.ro
6 comments
Nu știu daca guvernanții conștientizează, Aici e vorba de București . Gândiți-vă ce e la nivel de țară, in orașe care nu sunt centre universitate sau la sate.
In câțiva ani, foarte mulți profesori se vor pensiona. Tinerii fie nu vin in sistem, fie cei care vin nu au valoare (sunt cei care nu au intrat la alte facultăți)
Să plătească triplu orele suplimentare la materiile unde este deficit de personal! Nu își bate nimeni capul să învețe mate, fizică și chimie pentru 20- 30 de lei ora suplimentară. Principiul cerere și ofertă, doar suntem în democrație.
normal ca este deficit, propun sa-i platiti dublu pe cei care predau aceste materii.
1. preocupare scăzută pentru individualizarea și diferențierea învățării, în raport cu nevoile elevilor, 2. o „slabă pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES integrați în învățământul de masă, precum și 3. existența unor disfuncții și blocaje birocratice.
1. NU E TIMP pentru așa ceva. Ăștia cunosc că ai 30 de elevi în clasă, iar ora are doar 50 de minute, timp în care trebuie să lucrezi cu toți (și cei mai buni și cei mai slabi) iar programa n-a fost deloc redusă, ba din puținele ore prevăzute acum trebuie să utilizăm 25% doar pentru remediere?!
2. NIMENI nu a fost pregătit pentru ”integrarea în masă” a copiilor cu CES, fără nici cea mai mică resursă de suport (profesor de sprijin, însoțitor, resurse educaționale specifice, clase cu număr MULT mai mic de elevi – ba din contră – iar elevii care sunt ”integrați” au de fapt nevoie, în prea multe cazuri, de școală specială.
3. N-ai timp să fii profesor pentru că ai de completat tabele, tabelașe, documente la comisii, procese verbale, rapoarte etc.
Deci ne-a spus ISJ-ul, pe scurt, ceea ce toți știm încă de când am intrat în acest sistem.
Așa, și? Ce fac ei ca să se schimbe în bine ceva? (Parcă văd – cursuri de formare pentru lucrul cu copiii cu CES, ca să bifeze acolo un lucru).
Au făcut un ghid pentru lucrul cu copii cu CES.Au rezolvat-o repede!Alții fac facultăți și masterate ca să lucreze cu cei cu CES și ei au făcut un ghid de o oră!
Știe cineva cât de greu este sa lucrezi pe programa normala ,ca ei nici nu declară, cu un copil care în mod evident nu este normal?E ca atunci când iei o broasca și o înveți sa croșeteaze.
Să se spele cu ghidul pe cap. Dacă aveam înclinare și mă ținea inima să lucrez cu cazuri sociale, mă duceam la asistență socială. Nu sunt în stare, nu am înclinarea și dispoziția pentru așa ceva.
Să ne scutească de toate pretențiile astea – când ai copii cu probleme GRAVE, cauți rezolvări pe măsură, bine finanțate. Nu arunci problema în curtea școlii de masă, unor oameni complet nepregătiți să lucreze cu așa ceva.
Până și la școlile speciale aveau unul-două cadre la 4 elevi. Nouă ni se cere să lucrăm singuri cu 3 pe clasă PLUS toți ceilalți, considerați ”normali” (deși unii sunt doar ne-diagnosticați).
Așa ceva nu poate continua.