Petiție pentru declararea bujorului drept floarea națională și simbol floral al României, lansată de Facultatea de Horticultură din București / A adunat peste 3 mii de semnături

1.154 de vizualizări
Foto: 85933752 © Miglena Valchanova | Dreamstime.com
O petiție care a adunat deja peste 3 mii de semnături a fost lansată de Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Demersul susține astfel propunerea proiectului de lege ca Bujorul să fie declarat „Floarea Națională și Simbol Floral al României”.

Demersul a fost inițial lansat în 2013, notează instituție, iar proiectul a avut „o foarte largă susținere din partea mediului academic și a societății civile, din țară și din diaspora, deopotrivă, concretizată prin peste 5000 de semnături”.

Demersul actual a fost anunțat în weekend printr-o conferință în campusul USAMV:

„Marea majoritate a țărilor au o floare națională, ca element al identității lor, strâns legat de spațiul geografic, cultural și economic care se regăsește în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. Amintim, pentru exemplificare, laleaua pentru Olanda, Turcia și Ungaria, crizantema pentru Familia Imperială a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie și Bulgaria, etc. În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul „românesc” – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Niciuna nu a fost însă legiferată, astfel încât țara noastră se găsește astăzi în situația de a nu avea o floare națională”, arată inițiatorii.

Bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa

Specialiștii enumeră argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate:

  • a)Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;
  • b)Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100  de varietăți și soiuri;
  • c)În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;
  • d)Plantele de bujor au un mare potențial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private și publice;
  • e)Bujorul este  cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale;
  • f)Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;
  • g)Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;
  • h)Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;
  • i)În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;
  • j)Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească.

Informații despre demers pe https://www.facebook.com/BujorulRomanescOficial

Petiția poate fi semnată aici.

Foto: 85933752 © Miglena Valchanova | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de OMV Petrom prin programul România eficientă

Școala cu facturi la energie aproape zero. Elena Cazan, director: Nu mai avem de ce să deschidem geamurile, ca să aerisim în timpul orelor / Școala a înflorit, pur și simplu, i-am invitat pe părinți și le-am explicat fiecare dotare ce face, iar elevii sunt foarte încântați

Elevii Școlii Gimnaziale Liliești din orașul Băicoi, județul Prahova, vin cu plăcere la școală de când aceasta a fost renovată complet și a devenit una dintre cele mai moderne unități…
Vezi articolul

Concurs organizat de Tetra Pak și Edupedu

VIDEO „Doamna a fost cea mai bună” / Experiența de la finalul clasei a IV-a care a pornit de la ideea de a câștiga un premiu și a ajuns la ceva mult mai important

Câștigătorii marelui premiu al concursului „Elevii schimbă jocul: CartON!” au ajuns în mult dorita excursie pe Valea Prahovei. Iar modul lor de sărbătorire a fost și o acțiune de ecologizare…
Vezi articolul

„La nivel de sistem, foarte puțină valoare adăugată este produsă de școlile private”, iar școlile publice au rezultate mai bune în ansamblu – Andreas Schleicher, expert OCDE, pe baza rezultatelor testării internaționale PISA 2022

Școlile private produc „foarte puțină valoare adăugată” la nivel de sistem educațional, iar dacă sunt eliminate elementele socio-economice școlile publice au rezultate finale mai bune, a apreciat, în dezbaterea „PISA…
Vezi articolul