Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a cerut „reacții normale într-o situație anormală”. Fiind și profesor și părinte, făcând parte din grupuri de părinți, aș vrea să dau curs acestei invitații. Cu tot respectul pentru domnul ministru, nu are idee ce impact dezastruos vor avea deciziile domniei sale asupra calității educației. Va fi lovitura de grație.
Vorbesc din experiența unui profesor pentru învățământul primar (învățător), dar, cu siguranță, profesorii de gimnaziu sau liceu ar avea și ei multe lucruri de spus.
Un prim aspect ar fi cel legat de copiii cu CES: de la an la an, se înscriu în clasa pregătitoare din ce în ce mai mulți copii cu diverse probleme serioase (autism, ADHD etc.), unele recunoscute de părinți (acesta fiind cazul fericit), dar cele mai multe cazuri sunt acelea în care părinții neagă orice problemă, cu o atitudine aproape agresivă, insistă să negăm și noi, cei de la catedră, și să închidem ochii la comportamente nepotrivite care perturbă continuu actul educațional. Nu avem pârghii, trebuie să acceptăm și de cele mai multe ori suntem „de vină” pentru neintegrarea unui copil cu dificultăți, care, de fapt, are nevoie de ajutor de specialitate. Dar nu poți forța un părinte să accepte și, mai departe, să-și trateze copilul, pe care insistă să îl prezinte ca „răsfățat”. Într-o clasă sunt câțiva astfel de copii în zilele noastre, aceasta este realitatea. Pe lângă aceștia, sunt copiii cu CES recunoscuți, cu probleme acceptate de către părinți, dar care necesită atenție specială/programă adaptată. Profesorul de sprijin trece exact o oră pe săptămână, nici nu apucă să-i cunoască pe acești copii. Toată munca, grija, adaptarea lor este în „curtea” noastră, a învățătorilor. Înțeleg și susțin integrarea acestor copii, însă uităm că au drepturi și copiii care nu au dificultăți, iar părinții lor au așteptări de la școală. Într-o clasă – orice clasă – aceștia sunt de fapt cei vitregiți. E ușor să spui „La școală nu se face nimic” sau „Se face prea puțin”, însă condițiile în care lucrăm sunt imposibil de imaginat din postura de părinte. Se pare că și din postura de ministru. De foarte multe ori nu reușești să faci ceea ce ți-ai propus și asta nu înseamnă că ai vreo vină, dar nu este corect față de restul clasei și față de noi. În aceste condiții, domnul ministru vine și aduce numărul de copii din clasă la 28-30… Vă spun cu sinceritate că este o cauză pierdută. Va fi haos.
În al doilea rând: înțeleg dorința de a ne alinia, dar haideți să ne aliniem cu totul! Ca să nu vorbesc numai de salarii, sunt și alte lucruri, deloc de neglijat. Stresul resimțit de către cadrul didactic în România este mult mai mare. În alte țări europene, accesul părinților la profesor este extrem de limitat. Nu ajungi să ai numărul de telefon al profesorului sub nicio formă. Noi suntem la discreția părinților, este o normalitate să aibă numărul nostru de telefon (telefon care nu este de serviciu, ci personal), să scrie când și ce doresc pe WhatsApp, să sune și să pretindă oricând doresc dânșii că știu mai bine cu ce se „mănâncă” această meserie, să ne sfideze plecând în concedii în timpul cursurilor și așteptând să le trimitem temele sau ce se lucrează în clasă pe WhatsApp și multe altele. Nu este normal. Aici de ce nu intervine domnul ministru? Pentru că acest lucru „nu aduce bani la buget”? Părinții nu înțeleg că nu suntem bone și nici nu putem compensa ceea ce dânșii nu fac acasă, nu putem să facem la clasă educația pe care ei nu au „predat-o” timp de 6-7 ani. Întrebați inspectorii (care mai vin prin școli și asistă la ore) cu ce ne confruntăm. Realitatea pe care o vedeți dvs. nu are legătură cu cea „din teren”.
Sunt de acord să stau 2 ore în plus la școală, dacă asta înseamnă că, atunci când plec, mă pot ocupa în liniște de pregătirea materialelor pentru ziua următoare, corectat lucrări etc. fără să „mă explic” în fața părinților, la telefon, toată după-amiaza, pentru cele mai absurde motive.
Materialul didactic (foarte mult în învățământul primar, dacă vrei să faci ceea ce trebuie), micile surprize pe care copiii le găsesc pe bănci la începutul anului școlar sau cu diverse ocazii (și care chiar contează pentru cei din clasele primare), fișe, teste multiplicate/printate pe banii noștri, decorul clasei, la începutul fiecărui an școlar, pentru serbări etc… aveți idee cât costă? Aveți idee cât de mult investește, în mod constant, un învățător? În multe cazuri laptopul este cumpărat de noi, la fel și softurile, imprimanta este a noastră și o schimbăm la doi ani, pe banii noștri, evident. De multe ori venim de acasă cu șervețele sau săpun lichid, pentru că vin copiii de la toaletă și ne spun că „s-au terminat”, iar asta se întâmplă în fiecare zi… Cu acestea de ce nu ne aliniem țărilor europene? De ce nu le asigură statul?
Doar aceste acte voluntare din partea noastră au mai ținut „în viață” sistemul educațional de astăzi, pentru că o școală „gratis”, așa cum este ea oferită de statul român, nu ar fi deloc atractivă pentru copii. Am avut doi ani Prima de carieră didactică, dar ați considerat că a fost suficient. Oricum, cu suma respectivă nu puteai cumpăra un laptop.
Consider că Săptămâna Verde și Săptămâna Altfel sunt gândite într-un fel care încurcă actul educațional și bugetul familiilor. Sigur că, cel puțin în București, toată lumea se supune majorității, dar de multe ori acest lucru se realizează cu efort financiar și simți, ca învățător, că este o povară pentru anumiți părinți. Mi se pare o abordare corectă aceea a desfășurării activităților în sala de clasă în aceste săptămâni. Se pot face lucruri interesante și fără să ieși din școală sau să dai bani. Aceste două săptămâni, alături de foarte multe vacanțe, bulversează total copilul. După fiecare vacanță, o săptămână te lupți să intre în ritm. Nici nu reușești bine, și vine o altă vacanță… Nu este deloc în beneficiul copilului această împărțire a anului școlar în module.
Sunt convinsă că trădați se simt cei care au făcut această meserie cu sufletul. Pentru noi este foarte nedrept. Calitatea, care era foarte greu de obținut și cu mari eforturi din partea noastră, va fi acum imposibil de atins, indiferent de sacrificii.
Veți vedea că din sistem vor pleca exact oamenii apreciați (de elevi, părinți, directori), iar tinerii (foarte puțini) care erau pe punctul de a intra în acest sistem, se vor reprofila rapid.
Îl rog frumos pe domnul ministru (în primul rând ca părinte) să clarifice câteva aspecte care să lase timp de gândire/asimilare a informației, nu se poate să aflăm toate acestea în septembrie:
- Mărirea efectivului clasei se face doar pentru clasa pregătitoare (în învățământul primar) sau se aplică tuturor claselor deja formate?
- În ce fel se va mări efectivul clasei? Se va dizolva una din clasele fiecărui nivel, iar copiii vor fi distribuiți celorlalte clase? Cum se alege „clasa de sacrificiu”? Veți spune, probabil, că va fi clasa care nu are învățător titular, la primar. Dar ce vină au copiii aceia, care nu au avut norocul să intre într-o clasă a unui titular? De ce ar trebui să schimbe colectivul? Și, desigur, părinții trebuie să știe cum se va alege această clasă la gimnaziu/liceu.
În cazul în care nu se desființează o clasă și doar se permite creșterea numărului de elevi, veți asista la transferuri pe bandă din școlile de cartier către școlile „de fițe”, care vor deveni supraaglomerate.
Așteptăm și noi niște soluții normale (în primul rând pentru copii) într-o situație anormală.
Ca părinți, trebuie să ne obișnuim că școala se va face acasă, de acum încolo mult mai mult ca înainte: cu ajutorul nostru, al părinților, sau cu multe meditații. La școală vor mai merge pentru a face act de prezență. Știind situația și din interior, nu voi blama niciodată profesorul. Pur și simplu, nu va mai avea cum să facă față.
Nota redacției: Profesorul anonim este un proiect Edupedu.ro prin care orice cadru didactic poate scrie pe adresa redactie@edupedu.ro despre problemele sau soluțiile identificate în școală/învățământ, sub protecția anonimatului. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși și Ștefan Lefter
Redacția
Ștefan Lefter
35 comments
Felicitări pentru toate punctele de vedere pertinente! Reflectă o realitate dură. O realitate cu multe fațete și cu multe aspecte care necesită măsuri urgente, dar nu de natura celor care se pregătesc a fi implementate acum. Am sperat ca acest ministru să reușească să lase o amprentă pozitivă asupra sistemului de învățământ. Dar, se pare că este doar un simplu executant. Planul este făcut deja și dumnealui nu este decât un instrument. Asta este deranjant și dureros: că un om deștept a acceptat să fie doar o marionetă! Refuz să cred că nu a știut ce urmează să se întâmple. Principiile și legitățile psihologice pe care le-a promovat până să devină ministru nu se regăsesc în ceea ce dorește să ducă la îndeplinire acum. Dar, cum se spune: speranța moare ultima! Cu SPERANȚA că citiți, domnule Ministru, vă rog, fiți patriot! Viitorul acestei țări TREBUIE CU NECESITATE să rămână în mâinile noastre, ale românilor iubitori de țară!
Trebuie scos din programe, URGENT, toate vechiturile. De exemplu, la matematica trebuie scos scrierea araba, algebra, teoreme lui Pitagora, Tales, etc. Sunt prea vechi și nu folosește absolvenților când se angajează la patron. Sa fie înlocuite cu scrierea UE, teorema lui Macron și Ursula, etc. E clar ?
Ministrul acesta, după toate masurile aberante, mai vrea și performanță în învățământul preuniversitar? 🤣🤣🤣🤣🤣🤦🤦🤦🤦🤦🤦
Singura noastră speranța este refuzul intrării la clasa in aceste condiții mizerabile! Doar noi ne putem apăra drepturile! Doar…noi…
Învățătorii sunt niste eroi in învățământul preuniversitar! Ei învață un copil tot: educație, sa scrie, sa citească, sa socotească, sa cante, sa picteze, istorie, geografie, etc.Restul… o singura materie…Sunt cei mai oropsiți, obosiți și epuizați din învățământ! Clasa pregătitoare este o clasă extrem de grea, deoarece nu vin din grădiniță cu nicio noțiune despre nimic…Au Evaluări naționale în clasele a 2 a și a 4 a…Cunosc învățători cu sănătatea psihică la pământ…Lucrează cu mulți copii cu CES nerecunoscuți de părinți și instituție, iar acești învățători efectiv își distrug sănătatea. Domnul acesta ministru habar n are ce se întâmplă în sistemul preuniversitar cu adevărat…Nu trebuie mărită nici norma, nici efectivul elevilor la clasa, altfel nu vor fi decât supravegheați…E simplu! Nu poți da randament, de performanță nici nu mai poate fi vorba în condițiile date! Salariile sunt mizerabile, iar munca ffff stresanta și grea pentru psihic…👎👎👎
Domnul ministru privește aceste aceste aspecte
pe care le impune învățământului din punctul de vedere al celor cu bani,proba îl asa cum este dumnealui și echipa sa,dar în momentul în care a hotărât aceste modificări negative pentru învățământ ( desființarea școlilor care au foarte putini elevi) ,nu s-a gândit la copiii care tre uie sa parcurgă drum lung pana la alta scoala pe jos sau cu mijloc de transport unde plătesc bilet sau abonament ( ma refer mai ales la copiii ai caror parinti au posibilități financiare reduse) și care locuiesc în mediul rural.Acesti elevi ajung deja obosiți la școală,parcurgând distante mult mai mari și trebuind sa plece cu mult timp i aminte de acasă, fata dr ceilalți colegi ai lor,care au mai mult timp la dispoziție pentru învățat.
Deci nimeni nu se gândește nici la binele copiilor,dar nici la cel al cadrelor didactice ,ci numai la binele dumnealor,adica al celor care fac aceste legi.
lnainte sa gândească aceste modificări,ar trebui sa se pună dumnealor în locul celor mici și al celor de la catedră și apoi sa își bată joc de învățământ.
O analiză excelentă și realistă! Felicitări!
S-au schimbat mult intențiile min. din Ian până azi. Ce a ieșit e un borș cu de toate, fără cap și coadă, cu multă nepăsare. Ce s-a lucrat la acest KIX e lucrat necunoscând sistemul preuniversitar, doar zgâriind suprafața lui din ian. până în mai. Acest sistem de educație e un monstru în sine, un colos cu prea multe variabile, un balaur cu capetele prea mari in raport cu corpul și care face mișcări incongruente unele cu altele, ca un zombie. Elevii sunt doar niște… ceva …piese mutate de colo-colo, după și după alte variabile mai „importante”. De la minister în jos se minte fără a clipi: prin omisiune, prin neglijență, prin silogisme nevalide, prin amânări, in orice fel. La cum se aplică OME-uri în loc de legi organice e ca și cum nasul s-ar face că îndeplinește funcția de plămân; la cum există legi care nu se aplică, e ca și cum monstrul ar merge fără a avea genunchi. E grotesc acest aparat văzut de sus sau de către cineva care a fost în sistemele de afară.
E plin internetul de comentarii foarte rezonabile de la profesori și cunoscători foarte buni ai bubelor din capul ministerului educației. Când atâția îți spun că ești beat, poate ar fi cazul să îți pui o întrebare.
Unde scrie in regulamentul scolii, in Legea invatamantului preuniversitar ca invatatorul/profesorul trebuie sa stea pe whatsapp sa raspunda la intrebari, sa dea temele parintilor etc? uitati ca nu parintii sunt cei scolarizati!!!Temele se dau in clasa elevilor. punct!
aici este vorba de slabiciunea cadrului didactic, de Serviabilitatea data de primirea de cadouri scumpe!!! uitati sa spuneti de ele. Asa cum uitati sa spuneti ca aveti norma de 16 ore, in loc de 40, uitati sa spuneti de cele 63 de zile de concediu anual, asa cum uitati sa spuneti si cum stati si nu faceti nimic cand nu aveti chef. Toti am trecut prin scoala si stim cat muncesc profesorii….
Măi habarnistule! Dacă te dai atât de știutor în ale sistemului de învățământ, ia treci la catedră să predai tu 16,18, 20 de ore, la niște clase în care sunt 28-30 de elevi, din care, cel puțin 7-10 elevi au probleme mari de comportament și pe care trebuie să-i stăpânești ca să poți să-ți desfășori orele. Ce n-ai înțeles tu, restul timpului de lucru până la 40 de ore este depășit cu mult pentru pregătirea acelor ore din norma de predare, pe lângă alte activități conexe, extrașcolare. Știi tu că profesorii au activități și în weekenduri? Blamezi această categorie, probabil din frustrări pe care le-ai avut în perioada când erai elev. Menționez că nu sunt profesor, dar am cunoștințe care sunt și văd foarte clar cum se chinuiesc să țină în viață un sistem lăsat de izbeliște, cum cheltuiesc bani din buzunarul propriu pentru activitățile de la școală (dintr-un salariu mizerabil). Oricine poate să bată câmpii scoțând în evidență niste detalii despre care nu multă lume știe mare lucru. Eu cred că e bine să-ți vezi tu de meseria ta şi să nu te bagi unde ești habarnist. Până la urmă și tu, tot în sistemul școlar pe care-l hulești acum, te-ai format ca om. Cu bunele și cu relele lui.
Nu ai ce să le faci acestor „experți”! A uitat că a stat cineva lângă el să-l alfabetizare!
Să primești toată viața ta, cadourile scumpe la care visează un prost ca tine! Vorbești doar din auzite pe la tv…Ăla te a prostit!
Nu știți nimic, doar aruncați cu noroi și aduceți acuze nefondate cadrelor didactice. Știți cât consum psihic implică lucrul cu 20 de clase pe săptămână? Cu 25 până în 33 de elevi? Știți dumneavoastră de câte ore de pregătire pentru aceste lecții are nevoie un profesor? Nu comparați munca dumneavoastră dintr-o firmă cu munca profesorului. Nu este același lucru.
Bun găsit!
Ați punctat simplu și realist toate problemele! Mi s-a strâns stomacul de emoție (negativă) când am citit. Am lucrat în învățământul primar 41 de ani și mi-am făcut meseria cu drag și cu responsabilitate față de copii, dar am și simțit din plin tot ceea ce a prezentat doamna în scrisoarea anonimă. Mă doare sufletul pentru oamenii dedicați, profesioniști, care vor resimți cel mai acut toate aceste schimbări doar pentru a face economie la buget. (Mulți dintre cei intrați în sistem prin reconversie profesională nu prea înțeleg niște lucruri, mai ales că atunci când ai rămas fără loc de muncă, învățământul a fost colacul de salvare.) Mă doare sufletul și pentru școlari! Ei sunt viitorul, iar sistemul trebuie să îi ajute în primul rând cu oameni de calitate la catedră, cu spirit viu si dedicați, cu condiții bune de învățare, nu cu clase supraaglomerate și dascăli dezamăgiți și puși sub presiunea unor „rațiuni bugetare”. Am și eu 3 nepoți la școală și știu cât este de importantă calitatea omului de la catedră.
*Când vorbim despre copiii cu CES și integrarea lor, lucrurile se complică mai ales când este vorba despre comportamente agresive care îi afectează în mod direct pe ceilalți.
Succes și putere de a rezista sistemului!
Lucrez în învățământ de 28 de ani,am gradul didactic I și, pe deasupra sunt mamă a doi copii !
Sunt titulară a sistemului de învățământ ,prima ca medie la examenul de titularizare din județ in anul respectiv….
Am trăit toate experiențele ,negative și pozitive,cu inspectori care nu dădeau posturile la repartiție, am trecut prin două greve, una la inceputul carierei,când după o lună de proteste nu am încasat niciun ban la salariu,iar alta in 2023 când copilul meu era in clasa a XII-a și aveam inima la gât să nu se-nghețe anul școlar…!
În toți acești ani de activitate in sistem am acumulat experiență, dar nu numai profesională, ci de viață…,am întâlnit oameni buni profesional,dar și rebuturi,care sunt preamăriți în instituție! Nota 9 la titularizare ,înseamnă nota acumulată din inspecție ( toți iau 10), iar scrisul rămâne sub 7!
Clasele intr o școală sunt împărțite profesorilor după placul și asemănarea directorilor sau a oricărei alte persoane sus-pusă…!
Este creat un haos de la dna Ecaterina Andronescu de nu se mai termină….!
Am sperat în ceva bun, dar m-am înșelat în toată această perioadă….!
Voi reflecta cu mare atenție și începând cu anul școlar 2026 voi pleca din sistem!
M-am ales cu boli pe care nu pot să le descriu ,vederea m-a lăsat încă din pandemie,iar SPERANȚA mi s a năruit…
Vorbim de bullying,facem proiecte, peste proiecte ,dar dacă nu umblăm la rădăcina de proveniență a vlăstarului, șansele unor rezultate pozitive sunt minime ,rămânem cu semnăturile pe hârtii….!
Protecția copilului să nu mai ceară date de la școli despre elevi(părinții plecați in străinătate, morți, divorțați…),să meargă pe teren echipe însoțite de poliția locală și să vadă cu adevărat copiii care provin din familii vulnerabile…!
Cât costă niște dispozitive de detectare a metalelor si a unor substanțe pentru asigurarea siguranței în școli???
Legea lui Deca dată pe repede-nainte pentru proiectul de suflet al lui Iohăniță-,,România educată ” conține niște aberații, poate pot fi modificate !
Și se creează un haos in tot sistemul cu săptămânile colorate pentru care se mai doresc și dovezi…!
Eu trebuie să fiu și contabil- întocmesc dosare de bursă,informatician-trimit toate chestiile la urgență…,mamă – dau din pachetul meu elevului(cand n are mancare la el), profesor,fotograf….
Ce spune domnul ministru că deficitul bugetar a fost creat și datorită învățământului…??
Domnule ministru ,citeam astăzi un articol in care în INDUSTRIA de APĂRARE AERONAUTICĂ se iau salarii de 89000 lei, iar pe unul diltre cei enumerați îl cunosc foarte bine, are pensie de armată în timp ce și lucrează la stat ! Se compară un salariu de 89000 lei cu unul de 5000 lei din învățământ , cu 3000 sau cu o pensie de 2000 lei după 35 de ani de muncă???
Rezolvați situația pozitiv,faceți ceva bun pentru sistem ,mai ales că sunteți om al sistemului,vă rog!!! Fiți om in adevăratul sens al cuvântului, gândiți cu sufletul si fie-va milă de copii ,de oameni care muncesc…Banii din deficit sa -i pună cine a procedat la acest prejudiciu sau sa fie pedepsit!!! Până când să fie sacrificați cetățenii unei țări, iar rău-factorii să rămână liberi ???
Nu lezați aripile păsărilor ,care doresc să zboare !!!
,,Omul nu poate deveni om,decât prin educație!”
O analiză excelentă și realistă! Felicitări!
Ascultând declarațiile profesorilor ai avea impresia că șeful de la Pentagon sta degeaba pe lângă ei. Atâta muncă nu s-a mai pomenit în niciun domeniu. Uitați însă un lucru: avem și noi rude și prieteni profesorii și le cam vedem orarul și vacantele. Și mai avem și copii la școală și vedem ce treabă fac profesorii. Așa că nu ne mai insultați inteligenta.
Draga mea, vino să stai cu o clasă de elevi măcar o oră! Apoi poți să-ți formezi o părere pertinentă. Din afară, lucrurile se văd frumos. O oră!
Și apoi, când crezi tu că – ne pregătim pentru a doua zi, concepem și xeroxăm fișe de lucru, corectăm lucrări, confecționăm material didactic, facem cursuri on-line, consiliem la telefon părinți etc… Nu le facem la școală, școala nu ne pune la dispoziție decât un calculator vechi și o imprimantă la 50 de oameni! Le facem acasă, pe banii noștrii. Dar, voi sta la școală 8 ore, nu voi mai reuși să fac acele lucruri și voi preda ca acum 10 ani, cretă și tablă. Acasă nu mai fac nimic că nu mai am timp și nici nu o să mai vreau să fac! Deoarece asta înțeleg eu că mi se cere, să fiu bonă, 8 ore, copiilor voștrii!
Stimată doamnă, după cum bine se știe”padure fără uscaturi nu există”, în orice domeniu sunt și persoane slab pregatite, neimplicate, superficiale, corupte etc. etc. Dacă doriți cu adevărat să se schimbe ceva în acest domeniu, ar trebui să aveți curajul sa le spuneți în față rudelor și prietenilor Dvs. din învățământ să-si schimbe meseria ( dacă sunteți sigură că nu-și fac treaba bine) și să lase loc la profesorii dedicați. Nu e corect să ne „fierbeți pe toți în aceeași oală”, nu suntem toți la fel, așa cum nici medicii, polițiștii, funcționarii publici și cine mai vreți Dvs. nu sunt toți
„o apă și-un pământ „, printre ei sunt oameni empatici și dedicați meseriei lor.
Dacă ne dăm cu părerea așa la general, tocmai cei care ar trebui să se prindă nu se prind că li se adresează lor, ei nu se simt ” cu musca pe căciulă ” sau se prefac
” că plouă „. Spuneți- le direct ce aveți de spus poate așa „se mai trezesc” unii dintre ei și încearcă să schimbe ceva în bine.
Dacă spunem lucrurilor pe nume, atragem antipatii, așa este, dar dacă nu dorim să fim înconjurați de oameni superficiali, n-ar trebui să nu ne pese. Oameni răutăcioși au fost și vor fi mereu ( în ultimii ani parcă din ce în ce mai mulți) și nu dezvolt acum ce presupune răutatea unora.., dar atâta timp cât printre noi mai sunt
” fărâme ” de bunătate, există speranță că lumea se poate schimba.
BINELE întotdeauna învinge RĂUL! Ar trebui să privim cu seninătate lucrurile, să tăiem din rădăcină răul, să răspândim numai bunătate în jur, dacă ne dorim o lume mai bună, altfel,dacă suntem indiferenți undeva într-o o parte sau în umbră suntem complici la tot haosul din jurul nostru.
Cum era vorba aia:Apara-ma Doamne de prieteni,ca de dușmani ma apar singur.Tu ești acel „prieten” verde de invidie care în fata zâmbește și pe la spate lovește. Mare om,mare caracter!Felicitări!
Ai vrea sa muncești pe banii și pe stresul lor? Vino, in învățământ daca e așa minunat, apoi da ți cu părerea! Habar n ai ce vorbești! Sa ți fie rușine! Ce ușor e sa vb din afara sistemului! un profesor după 35 de ani, cu studii superioare, gr.1, are 5000 de lei, după o viață de om petrecuta la catedra intr un stres psihic maxim! E normal in accepțiunea dumitale, așa i? 👎
Adevarat!
Foarte bine punctat si real!
Foarte bine punctat. Ar trebui sa se impună fiecărui ministru să petreacă cel puțin o lună la „locul faptei” înainte de a emite ordonanțe.
Bună ziua! Stimată doamnă, vă înțeleg foarte bine problema și aveți întru totul dreptate! Totuși, dumneavoastră veniți cu o acuzație la adresa profesorului de sprijin și nu știu dacă ați cerut acestuia informații despre numărul de elevi alocați și câte școli are de acoperit. În primul rând, fiecare elev cu CES, indiferent dacă are sau nu are grad de handicap, beneficiază de 2 ore de sprijin pe săptămână. Elevii cu încadrare în grad de H pot beneficia de maxim 4 ore pe săptămână. Eu vă spun exemplul meu. În acest an școlar, am avut norocul să am în grupă doar 11 elevi, împărțiți în 5 școli, în clase diferite , cu diagnostice diferite. Cea mai apropiată școală de domiciliul meu este la 36 de km. Cei mai norocoși profesori de sprijin sunt cei care au copii în maxim două școli pentru că nu pierd timp pe drum, nu țin copiii peste programul de școală (acolo unde se poate) , nu-i blochează de la orele de terapie ca să-i țină la orele de sprijin. Nu iau apărarea profesorului de sprijin, dar l-ați întrebat câți elevi i-au fost alocați, în câte școli trebuia să ajungă, câte ore pe săptămână trebuie să lucreze cu elevul din flasa dumneavoastră? Ați comunicat directorului școlii că profesorul de sprijin lucrează „fix o oră” cu acel elev și că nu este normal să lucreze doar atât? Profesorul de sprijin poate lucra cu un elev cu CES astfel: o oră separat de clasă și o oră alături de elev în clasă (împreună cu dumneavoastră și restul copilașilor) De ce nu i-ați atras atenția legat de acest aspect? Știți, și profesorii de sprijin întocmesc portofolii pentru acești elevi, fac PSI-uri, PIP-uri, fac proiecte, parteneriate, proiecte didactice, fac zilnic fișe de lucru adaptate pentru fiecare elev în parte, întocmește dosare cu diferite documente necesare elevilor cu CES etc Este ușor, stimată doamnă, să aruncăm cu piatra, dar ne este greu să colaborăm între noi! Legat de cheremul părinților, vă dau o soluție foarte simplă: îi anunțați că programul dumneavoastră de lucru este de la 08:00 la 16:00. Legea integrării acestor elevi în școala de masă nu o face profesorul de sprijin, dar această lege poate fi citită de către oricine. Nu știu, poate că sunt profesori de sprijin care nu își fac treaba, la fel cum sunt și prof. de discipline care, așa cum am văzut cu ochii mei, nu-și fac treaba. O bună colaborare cu un prof. de sprijin, aduce beneficii în primul rând tuturor copiilor dintr-o clasă în care este integrat un elev cu nevoi speciale, colegilor din școala de masă, dar și părinților, în caz contrar, se ajunge la cum ați scris „fix o oră pe săptămână” Nimeni nu-i mai presus de lege și dacă o citim, o intelegem și o aplicăm, cu siguranță lucrurile ar fi puțin mai ușoare. Succes!
Nu cred că a fost un reproș la adresa profesorului de sprijin, ci la adresa sistemului. Și noi avem un profesor de sprijin extraordinar, eficient, care aleargă de la o școală la alta și evident că nu poate ajunge de suficiente ori la copiii cu probleme. El e unul, ei sunt mulți. Face tot ce poate în situația dată. Învățătorii și profesorii sunt frustrați pentru că nu pot gestiona situația, dar sunt conștienți că nu prof. de sprijin e problema.
Sper ca statul să înțeleagă cândva că trebuie să investească înainte de a cere ceva de la angajați.
Sunt foarte pune 2 ore pe săptămână, doamna! Sunt copii cu probleme grave de comportament, care se tăvălesc pe jos, tipa, ataca ceilalți colegi, etc…Au nevoie de supraveghere permanenta, nu de 2 ore pe săptămână…Ce vina au ceilalți copii sa nu poată beneficia de un proces educațional liniștit? Ferească Dumnezeu!
am impresia ca deja se exagerează cu atribuțiile și îndatoririle cadrelor didactice .
2 ore în plus pe săptămână? chiar asa mult este pt profesori .
chiar credeți ca restul populației nu au prieteni cadre didactice , ca nu știm programul vostru , vacantele voastre asemenea cu ale copiilor.
ce studii aveți sa catalogați copiii cu tot felul de sindromul? sau un copil care este mai neastamparat , este mai energic va irita și în consecință este un copil bolnav pentru cadrul didactic .cred ca a-ti devenit prea sensibili , ca nu știți sa va comportați cu cei mici .
nu am nimic cu profesorii dar exagerările voastre ma duc cu gândul ca suferiți de adhd sau alt sindrom .
sunt copii si sunt viitorul tarii .
Eu zic ca habar nu ai ce inseamna copil cu cerinte speciale . Trebuie sa ai doar unul si ora se duce naibii. Ai incercat sa vorbesti si in acel timp sa se ridice un copil de pe scaun si sa urle ? Prima oară am crezut ca sunt intr-o sala de asteptare la psihiatrie, apoi m-am obisnuit. Ce inseamna asta dupa 4 ani de urlete? M-am imbolnavit. Stii tu ce inseamna copii cu probleme? Rasfăț? Habar nu ai!
Doar ortografia, draga de ea, mai suferă la fel de mult ca dumneavoastră. Și, ce să vezi?! Și ortografia tot cu profesori se învață
Și cu cadre didactice nerespectate și stresate mereu, ce viitor vor avea copiii? Atunci, să desființăm educația și învățământul și să și-o facă acasă fiecare, în familie. E bine așa? Nu e vorba de acele 2 ore în plus de predare. E vorba de lipsa de respect, de umilința pe care trebuie să le suporte majoritatea cadrelor didactice din partea unora ca tine, care nu înțeleg nici pe departe esența problemelor din educație.
N ați înțeles absolut nimic! Mai bine v ați vedea de meseria dvs! Că nici dumnealor nu și dau cu părerea despre munca pe care o prestați, d na habarnistă!
Spuneți i ministrului dvs, nu profesorilor că acești copii sunt viitorul țării…Domnul ministru e autist
felicitari !!! sa cuprins aproape tot !!!
oricum nu o sa primiti raspuns,pe ei nu ii imtereseaza nimic
au venit plicurile cu masurile din Franta ,ei saracii decat cauta fraze si alibi ca sa para ca de fapt sunt masurile lui David sau al acestui guvern de …..kt
sa vedem cand baga si lgbt prin scoli ca materie
festivaluri sa le strice creierii se pot organiza,tabere de cultura ,de dezvoltare personala,etc nu se pot organiza
parintii si elevii au mai multe drepturi ca un profesor
si lista este lunga
parerea mea este ca invatamantul va fi distrus in maxim 2-3ani si o sa ajungem sa dam subiecte de clasa a 2 a sau maxim a 3 a la trecerea din gimnaziu-liceu
din cauza ca elevii in momentul de fata traiesc in online si in retele sociale,in festivaluri,in jocuri pe calculator,etc
mai nou au inventat si chatgbt ca sa nu le mai puna deloc creierul la contributie.
Franta si tot globalismul asta in care noi ne indreptam ne va aduce doar din rau in mai rau
>> cazuri […] în care părinții neagă orice problemă
Exista solutii pentru astfel de probleme, insa domnul ministru fie este pe dinafara si nu intelege mare lucru, fie il doare in cot. Pare ca si-a gasit vocatia ca eficientizator, salvatorul bugetului si al lumii. In calitate de salvator ii va sacrifica pe cei vulnerabili. O sa spuna ca le ofera bursa sociala, dar cu asta nu se rezolva mare lucru.
Alternativa este reformarea de la zero a sistemului de sprijin pentru copiii vulnerabili. Multi-Tiered System of Supports (sistem de suport cu mai multe niveluri) poate oferi sprijin pentru probleme academice, pentru problemele de comportament si emotionale si pentru probleme in familie, de sănătatea mintală etc. MTSS leaga toate nevoile astea intr-un sistem coerent si unitar.
In celebru raport KIX domnul ministru propune sa se respecte legea Deca, nici pe departe sa schimbe prostiile de acolo.