Radu Gologan face apel la protejarea profesorilor, după ce ministrul Daniel David a încurajat reclamarea celor care dau teme a căror rezolvare depășește 2 ore: Cei mai mulți profesori din ziua de astăzi suferă din cauza presiunii părinților

7.877 de vizualizări
Foto: Facebook.com/ Bogdan Suruciuc
Profesorul Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, face apel public la protejarea profesorilor și la învestirea acestora cu încredere. „E nevoie de un pic de tact față de acest segment important al intelectualității românești”, a declarat Gologan pentru Edupedu.ro. Reacția sa vine după ce ministrul Educației, Daniel David, a afirmat că profesorii de gimnaziu și de liceu care dau teme a căror rezolvare depășește 2 ore „merită să fie atenționați”, sancțiunile fiind „cele administrative”.

Coordonator al lotului olimpic național de matematică vreme de 15 de ani, Radu Gologan a reacționat traducând declarația ministrului sub forma unei alegorii: 

  • Cu alte cuvinte, în fața temei care e făcută de un copil de nivel mediu în două ore, de un copil dotat într-o oră, dacă Bulișor nu reușește în 3 ore sau deloc, tatăl Bula va reclama profesorul la școală și profesorul va fi sancționat. Probabil că știți că o mare nemulțumire a dascălilor buni și foarte buni este amestecul subiectiv al părinților în procesul de educație și evaluarea subiectivă a dascălilor. Domnule David, vă respect, dar atenție că se pare că vreți, ca și ceilalți miniștri, să rămâneți în istorie ca Haret, cu reforma. Mai cu tact în declarații, vă roagă un om cu 50 de ani de catedră la toate nivelurile.

Într-o declarație pentru Edupedu.ro, profesorul Radu Gologan a subliniat că „este un punct foarte sensibil în învățământ relația pe care o au părinții cu școala, relație care este în general subiectivă, care poate să devină violentă și poate crea o atmosferă proastă școlii respective și învățământului în general”. 

„S-a exagerat puțin. Dacă îi spunem părintelui că are voie să reclame faptul că profesorul le dă elevilor prea multe teme, avem o chestiune evident subiectivă. Dacă părintele nu va ști să rezolve probleme de clasa a III-a, se va supăra, va mai găsi 3 părinți în clasă care sunt nemulțumiți și va reclama învățătorul. Sunt pline școlile de reclamații ale părinților, multe neavenite. Trebuie mare tact și o legislație care să pună pe baze corecte relația părintelui cu școala. În Germania, părintele nu discută cu profesorul, există un consilier al școlii la care părintele se duce să ceară informații”, a afirmat Gologan, pentru Edupedu.ro. 

„Cunosc foarte multe situații în care profesorii au ajuns la disperare din cauza unor reclamații nefondate. Mi s-a întâmplat în pandemie și la clasa fetiței mele, unde parte din părinți au vrut prin petiție să o dăm afară pe profesoara de engleză, pentru că nu știe să intre pe calculator la lecția online. Este adevărat că întârzia 10 minute, până reușea cineva să o ajute să intre, dar era o profesoară extraordinară de la care copiii au învățat”, a continuat acesta. 

Coordonator al lotului olimpic național de matematică vreme de 15 de ani, cercetător științific și profesor la Universitatea Politehnică din București, Radu Gologan a atras atenția că „profesorii sunt astăzi sub asaltul birocrației, al documentelor, sunt sub asaltul părinților și al propriilor case pe care trebuie să le ducă, pentră că să nu uităm că majoritatea sunt profesoare”. 

„Cei mai mulți profesori din ziua de astăzi suferă din cauza presiunii părinților. Și evident că presiunea este subiectivă. Un profesor care dă numai 9 și 10 nu are nicio problemă, nu mai contează dacă predă sau nu. Dar vai de mine să-i pui un 4 unui copil cu părinții în poziție care s-au învățat să amenințe”, a precizat Gologan. 

Președintele Societății de Științe Matematice din România și-a exprimat respectul față de ministrul Educației Daniel David, „care este un om de știință”, dar l-a avertizat că îi lipsește experiența din mediul preuniversitar. „Fac un apel de protejare a profesorilor și de încredere. E nevoie de un pic de tact față de acest segment important al intelectualității românești. (…) De 40 de ani profesorii sunt sub presiunea unor schimbări permanente, care în majoritate nu au adus îmbunătățiri, ci dimpotrivă”, a precizat Gologan.

Informații de background

Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat în urmă cu o zi, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, că profesorii care dau teme a căror rezolvare depășește 2 ore „merită” să fie atenționați. Redăm mai jos răspunsurile ministrului Educației la întrebările jurnaliștilor, din conferința organizată la Palatul Victoria pe 2 iunie 2025:

Reporter: Vă spun că se plâng copiii de faptul că au foarte multe teme, teme care se duc și peste weekend, și nu mai au timp să se relaxeze. Mi se pare că, deși e un volum mare de studiu, nu știu în ce măsură avem și rezultate. Înțeleg că nu prea sunt rezultate.

Daniel David: Despre teme am mai discutat. În mod normal, la nivel de gimnaziu, n-ar trebui să fie teme, adunate de la toate disciplinele, care să ducă la un timp mai lung de 2 ore pe zi. Din păcate, se întâmplă să aibă copiii teme care durează mai mult de 2 ore, nu se coordonează în ei profesorii. Cine ar trebui să facă coordonarea? Ar trebui să o facă, probabil, dirigintele, care ar trebui să fie atent la aceste lucruri. Ministerul a reglementat: la nivel de primar – 1 oră, la nivel de gimnaziu – 2 ore, la nivel de liceu – 2 ore. Controlul efectiv legat de implementare ar trebui să fie făcut la nivelul școlilor și de ce nu să se implice și părinții, care pot semnaliza astfel de probleme dirigintelui, care ar putea să ia măsuri prin discuții și coordonări cu profesorii care au ore, astfel încât să se pună de acord cu volumul termelor.

Reporter: Domnule ministru, dacă dumneavoastră încurajați părinții să se plângă atunci când elevii au prea multe teme și spuneți să existe acest dialog cu diriginta, adică n-ar putea fi percepută această declarație ca o știrbire a autorității sau a autonomiei pe care un profesor ar trebui să o aibă la clasă?

Daniel David: Noi avem o lege, să ne înțelegem. Aici nu este o părere că 2 ore ar trebui să fie. Noi avem un ordin de ministru care spune că nu-i voie mai mult de 2 ore. Cine nu respectă acest lucru merită să fie atenționat.

Reporter: Și care sunt sancțiunile dacă nu sunt respectate pentru profesori?

Daniel David: Aici sancțiunile sunt cele administrative, pe care le poate lua consiliul de administrație pentru diverse alte abateri. Este, efectiv, o abatere, ca orice altă abatere de la regulamentul școlii. Sunt multe niveluri, inclusiv în codul administrativ vă puteți uita. Deci, scurt spus, nu este o chestie opțională. Aici trebuie să înțelegem. Acest lucru este foarte clar.

Citește și:
Profesorii care dau prea multe teme „merită” să fie atenționați, spune Daniel David. Sancțiunile sunt cele administrative, pe care le poate lua consiliul de administrație
Profesorul Flavian Georgescu: La vârstele mici e important ca elevii să nu facă nonstop doar școală, teme. Un elev trebuie să mai și alerge, să înoate, să joace fotbal cu colegii, să meargă la o piesă de teatru
Temele pentru acasă. Ministrul Educației: Dirigintele să aibă grijă de coordonarea între profesori, pentru a nu încărca, într-adevăr, mai mult decât este cazul copiii
Daniel David, despre temele pentru acasă: Profesorii trebuie să se coordoneze între ei, dar în același timp este nevoie și de flexibilitate. Până la urmă, temele sunt date de profesori în interesul și în beneficiul copiilor
Daniel David, către părinții îngrijorați că elevii primesc prea multe teme: Dacă sunt astfel de probleme sesizați dirigintele, directorul. Dacă nu primiți răspuns, mergeți în zona inspectoratului școlar până să ajungeți la minister – VIDEO
Profesoara Adriana Iancu: Temele nu trebuie privite numai din perspectiva învățării imediate. Ele sunt un exercițiu, în primul rând, pentru gestionarea timpului, pentru gestionarea atenției
Sociologul Claudia Petrescu: Modelele oferite de părinți, implicarea în viața școlară, ajutorul la teme influențează succesul școlar al copilului
Trăim într-o societate în care părinții sunt toată ziua plecați la serviciu, apoi se întorc acasă seara foarte târziu și, din păcate, petrec timp doar câteva minute cu propriii lor copii, spune profesorul Flavian Georgescu: Acolo unde se poate, recomand cu multă căldură ca bunicii să îi ia de la școală, să îi ajute la teme
Care este efectul temelor pentru acasă asupra performanțelor elevilor? Rezultatele unui studiu experimental implementat la clasa a III-a, explicate de cercetătorul Dacian Dolean: Am obținut efecte uriașe la dezvoltarea cunoștințelor, la rotunjirea numerelor naturale și aflarea termenului necunoscut
La Matematică, mulți profesori nu verifică temele date elevilor și nu sunt respectate normele de evaluare și notare – raport al Inspectoratului Școlar Județean Buzău
Studiu: Ce se întâmplă când sprijinim părinții să își ajute copiii cu temele pentru acasă? – cercetătorul Dacian Dolean
Studiu: Cât de eficiente sunt temele pentru acasă în învățământul primar – cercetătorul Dacian Dolean
4 februarie 2023 – La ce folosesc temele pentru acasă? Oana Moraru: Există foarte mulți copii care aparent pricep în clasă, dar când sunt puși în situația de a rezolva singuri, nu mai au abilitatea de a se descurca pe cont propriu. Recomand părinților, în special în clasele I și a II-a, să-și dedice timp temelor

17 comments
  1. Sunt școli, care au propriile reguli.
    De exemplu: în timp ce fraierii merg la ore și învață, deștepții vin la școală, maxim o lună, două, au rubricile pline de absențe, aduc scutiri pe bandă rulantă și trec clasa cu brio.
    Păi să facem anul școlar de 2 luni, OARE EXISTĂ CONTROALE LEGATE DE NUMĂRUL DE ABSENȚE ȘI PROMOVAREA CLASEI ?
    Este o mare bătaie de joc ce se întâmplă în unele școli.
    Cum poate un copil care nu vine la școală să promoveze clasa? Mai are rost școala? De ce trebuie umiliți elevii serioși?

  2. Stimate domnule profesor Gologan,
    Mi se pare o idee buna implementarea modelului din Germania la care faceți dvs. referire, dar vă propun să preluăm integral modelul, nu numai ce ne place din el. De exemplu, să preluăm și punctualitatea profesorilor la ore și respectul bilateral elev-profesor, și standardele de evaluare a elevului după o metodologie clară (că sunt convinsă de faptul că aveți și dvs. cunoștință de situații de notare pe criterii subiective) și evaluarea continuă (nu discontinuă) etc. Principiile sunt deja reflectate la nivel de lege – știu. Dar să fie și aplicate efectiv.
    Aveți dreptate și cu faptul că profesorii trebuie protejați – dar haideți să ne uităm la dînșii individual, nu ca și categorie. Că până la urmă, ca în orice profesie, și în sistemul educațional omul sfințește locul.
    Și vă propun să nu mai ridiculizăm elevul – că nu tot elevul este Bulișor, ca să vă citez pe dvs. Chiar și pentru acei copii dotați despre care vorbiți dvs., parcursul educațional este uneori dificil – pentru că, de multe ori aceștia trebuie să se pregătească la toate disciplinele la același nivel de exigență – este irelevant că ești olimpic la matematică, tot la fel de multe ore trebuie să pictezi o planșă la desen, că pe cine să intereseze că tu nu ești la școala de arte?
    Dacă procesul de evaluare nu este aliniat la cel de predare (din perspectiva obiectivelor urmărite și a unor asteptari proportionale cu ceea ce poate fi predat într-o oră/două de curs), chiar și în lipsa unor teme obligatorii, elevul tot mult timp petrece la masa de lucru. Și este o realitate (ce nu poate fi ignorată la infinit) că un elev, mai ales dacă nu e Bulișor, petrece la studiu mai multe ore decât un adult în câmpul muncii. Dacă dvs. ziceți că aceasta este normalitatea, să nu ne mai mire că la 50 de ani se cer la pensie.

    1. Multumesc. Multe comentarii pertinente. E normal ca intr-un interviu telefonic de cateva minute sa nu reusesc sa exprim toate ideile si toate argumentele.
      Astfel de comentarii imi sunt de folos.

  3. 3 aspecte:
    1. elevii din ciclul primar petrec la școală aproximativ 4 ore/zi, iar cei din gimnaziu 6 ore/zi. Dacă la aceste ore se mai adaugă 2 ore de teme, rezultă cam 8 ore de lucru, i.e. stat în fund pe scaun zilnic. Este cam orarul de muncă al unui adult. Vorbim despre copii, totuși, care au o altfel de capacitate mentală. Câți adulți, în care sistem au 4-6 ore de cursuri pe zi cu perioadă de alte ore de pregătire după cursuri, vreme de 34-35 săptămâni? Aud din ce în ce mai mulți copii spunând că urăsc școala și asta încă din clasele foarte mici.
    2. o temă care necesită mai mult de o oră pentru a fi realizată necesită și mult timp de verificare în clasă care ia din timpul de predare. Undeva ceva nu se potrivește.
    3. dacă părintele, adult, care o fi absolvit și dânsul cei 10 ani de școală obligatorie, probabil chiar 12, cu bacalaureat, nu reușește să rezolve problemele de clasa a III-a, cum spune articolul, avem o problemă foarte mare nu doar cu programa de clasa a III-a.

    1. da avem problema , cu absolventul de bacalaureat care nu poate ( SI nici nu trebuie dar el nu stie asta ) sa faca tema celui de clasa a lll a !
      dealtfel timpul alocat temelor mananca din timpul alocat ecranelor cu care domnul ministru este atat de generos..

    2. Nu stiu daca realizati, dar cele 2 ore de teme mentionate nu sunt pentru o singura materie, ci pentru mai multe. In acelasi timp, ce etoda de verificare a cunoștințelor ar putea profesorul sa folosească fara a raman in urma cu materia? Iarasi, daca dumneavoastră chiar credeti ca un elev sta concetrat si lucreaza in toate cele 6 ore, in care avem de asemenea ore de desen, muzica, tic, sport, atunci cred ca nu știți cu adevarat programul unui elev. In acelasi timp, cunoștințele care nu sunt folosite dispar. Daca ii dai cuiva o problema de clasa a 10-a si persoana respectiva nu a mai rezolvat probleme de matematica de 5-10 ani de zile, nu o sa o rezolve prea usor, in cazul in care reușește sa o rezolve

  4. Nu stiu dacă să interpretez în cheie comică sau tragică informarea făcută de ministrul nostru referitoare la timpul alocat temelor… Pare total rupt de realitatea școlii românești. Consilierii l-au informat ca proba de EN la clasa a VIII-a durează 2 ore, iar cea de Bacalaureat-3 ore? Inteleg că el recomanda (sub amenintarea măsurilor administrative aplicate nouă) ca elevii să exerseze direct în examen 2/3 ore de concentrare pe subiect.
    Scuze! Experiența vine din simularea națională.

    P.S. A uitat să contabilizeze timpul de învățare… Sau nu se învață acasă, toți copiii asimilează în clasă. Probabil dumnealui a învățat formulele derivatelor compuse într-o pauză și a făcut eseul la ,,Joc secund” în altă pauză. (Of, care eseu? il face direct la bac, că îi ia mai mult de 2 ore acasă…). Noroc că acum sunt alte condiții, AI face teme competent (uneori)

    1. Mda, dupa parerea lui de psiho-parelolog, toti copiii sunt jeniali. cu j.
      Solutia profesorilor este, insa, simpla. Sa dea temele cu urmatoarele specificatii:
      1. aceasta este lista de exercitii/teme care, rezolvate de catre elev, permit aprofundarea informatiilor.
      2. fiecare elev este invitat sa rezolve atat cat poate, de preferat conform maretelor indicatii ale ministrului.
      (3. desigur, eventualele lucrari viitoare se vor baza pe lista completa de teme :))

  5. dl David e dintr un interviu în altul de când s a instalat în funcție…
    Toate ziua da interviuri…despre profesori ce a bun? găsiți ?

  6. Distinse Domnule Profesor,
    Am aprecierea deplină pentru poziția Dv. față de multele propuneri, destule neîntemeiate și fanteziste, ale domnului ministru, care deschide parcă o nouă campanie electorală, vrând să rămână un reformator absolut, de necontrazis, al învățământului românesc. Și așa a zis că nu are cu cine să lucreze în acest scop, că nu ai „cu cine să lucrezi”, că „ăsta e sistemul, cu ĂȘTIA (!) lucrăm.”
    Atâta superbie, atât de înalt dispreț față de profesori nu am văzut, nu am auzit despre niciun ministru al învățământului, de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza până acum. Nici miniștrii din timpul comunismului nu am auzit și nici nu am aflat din scrieri memorialistica să fi vorbit așa.
    Aveți dreptate, ultima năstrușnicie este aceea a „butonului roșu”, prin care elevii și părinții să reclame profesorii. S-a redactat, culmea, și un formular tipizat pentru această turnătorie infectă, de care securiștii de odinioară ar fi fost foarte mândri. Plus facilitatea de acum: un simplu e-mail, prin care elevii noștri sunt educați/stimulați să stea cu ochii unii pe alții, ca într-o competiție nevinovată, altădată politică de stat cu urmări dezastruoase.
    Ceea ce surprinde însă este necunoașterea, de către domnul ministru, a istoriei comunismului, căreia i se alocă, în planurile-cadru, un an întreg de studiu. Necunoaștere impardonabilă pentru o atât de înaltă funcție, ce poate fi compromisă prin tot felul de inițiative incongruente, fanteziste, aruncate fără noimă în dreapta și în stânga, care amplifică la paroxism stresul în rândul cadrelor didactice.

    1. Dacă 4000-5000 de lei, nu cum zic unii neaveniți de 3700 de lei, în învățământ + sporuri cu nemiluita, ca să numai vorbim de meditații, pentru 18 ore pe săptămână și vacanțe cu duiumul, ți se pare de mizerie, atunci vino în privat, pentru că aici, sunt oameni, cu studii superioare, care au salariul de 3200 de lei, poate și mai puțin și muncesc chiar și overtime neplătit, așa că numai jeli, că se trăiți foarte bine, voi, bugetarii.

      1. Da, avand in vedere cerintele si asteptarile de la profesori, salariul nu este deloc bun.
        Daca tu ai 3200 la privat cu ” studii superioare” inseamna ca diploma este cam degeaba. Pai un agent de paza sau un casier are atat…
        Si poate ne spui si noua daca aia cu 3200 la privat dau atatea examene cate da un profesor!

        1. Nu am salariul acesta, Doamne ferește, trăiesc cu mult peste medie, dar lasă că și voi faceți meditații și vă rotunjiți frumușel veniturile și trebuie să demonstrați că meritați acele salarii, pentru că asta așteaptă elevii și părinții de la voi, să îi ajutați pe copii când au nevoie, nu să îi jigniți, cum fac mulți profesori și să îi tratați cu aroganță, căci la fel vă vor trata și ei. Este o vorbă românească: „cu ce mâna dai, cu aia primești”

      2. cine dracu te-a pus sa te faci vânzător in piața? nu puteai sa te faci și tu profesor de matematică, fizica, biologie sau chimie? hai, fie, de educație tehnologică🤣 Tu nu și nu. Vezi daca nu ai învățat , vezi daca ai chiulit in loc sa îți bați capul cu învățătura? Acum,burlă frustrarea in tine🤣

  7. Vor sa dea afară cât mai mulți, sa aducă oamenii lor,nu mai pot înființa posturi noi pentru ca nu mai e voie dar soluții tot au.
    Se observă linia pe care se merge?În public spun ca nu vor sa concedieze profesori și în fapt ne fac viata din ce în ce mai grea?De ce oare?De ce s-a dat nas lui Ivan?Pentru ce?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Centru de competențe pentru un stil de viață sănătos, la Cluj – proiect al Universității Babeș-Bolyai împreună cu Academia Română. Academicianul Nicolae Hâncu și rectorul Daniel David – coordonatori

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin programul UBBMed, și Academia Română, prin Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, au înființat un „Centru Național de Competențe pentru un Stil de…
Vezi articolul

USR PLUS inițiază modificarea legii educației pentru a elimina decizia politică în numirea directorilor de școli / O primă dezbatere cu reprezentanți ai elevilor, părinților și ai Asociațiilor comunale și municipale va avea loc marți

Senatorii USR PLUS din Comisia de Învățământ au anunțat luni că încep redactarea proiectului de modificare a legii educației, considerat „primul pas spre profesionalizarea și depolitizarea funcției de director școlar”,…
Vezi articolul