În fiecare zi, suntem puși în fața unor alegeri care ne influențează viitorul, iar deciziile financiare ocupă un loc prioritar. Cu toții am auzit despre inflație, credit, depozit, asigurare, dobândă, randament, acțiuni etc. Ele ne influențează, incontestabil, starea de bine, chiar și fără a ști. În administrarea acestor concepte, în general, și în gestionarea resurselor financiare proprii, în particular, alfabetizarea financiară joacă un rol primordial. De exemplu, decizia între a consuma și a investi va ține cont de rata dobânzii, inflație, buget și riscuri. Abilitatea de utiliza aceste concepte este strâns legată de nivelul de alfabetizare financiară al fiecăruia dintre noi.
Din păcate, în România, conform studiului OECD din 2020, nivelul de alfabetizare financiară este extrem de redus, fiind printre cele mai scăzute din Europa. Mai exact, în rândul celor 17 țări europene incluse în studiu, România ocupă locul 16, cu un indice al alfabetizării mai redus decât în Moldova sau Bulgaria. De altfel, după cum arată și rezultatele testelor PISA, clasamentele internaționale ale universităților, indicatorii privind educația permanentă, pentru a menționa numai câteva aspecte, România se confruntă cu o problemă sistematică în ceea ce privește alfabetizarea în majoritatea domeniilor.
În ultimii ani, au fost lansate o serie de programe al căror obiectiv este de a crește nivelul de alfabetizare financiară din România. În același scop, am inițiat un raport lunar de analiză a evoluției piețelor financiare. Până în prezent, au fost publicate 16 numere, care pot fi consultate integral la https://sites.google.com/view/pfinanciare.
Diseminarea informațiilor legate de evenimentele de pe piețele financiare este pilon important al unui proiect de creștere a alfabetizării financiare în România, ce beneficiază de sprijin din partea UEFISCDI.
La momentul lansării raportului, am avut în vedere faptul că, în pofida importanței piețelor financiare, nu exista o inițiativă similară în România. Mai mult, dinamica piețelor este extrem de volatilă. Tendințele se modifică de la o zi la alta, de la oră la alta sau chiar de la un minut la altul. Aceste evoluții au un efect imediat asupra economiei reale și prezintă interes pentru populație, autorități și investitori.
Raportul este structurat pe trei secțiuni. Prima vizează o sinteză a evenimentelor care au marcat evoluția lunară a burselor de valori. A doua surprinde anunțurile și politicile care au influențat piața obligațiunilor suverane. Analiza burselor de valori și a piețelor obligațiunilor suverane este realizată pentru 22 de țări dezvoltate și emergente. Ultima secțiune surprinde deciziile adoptate de băncile centrale. De asemenea, raportul include numeroși indicatori lunari ce reflectă evoluția principalilor indici bursieri, a randamentelor obligațiunilor suverane, a ratelor dobânzii, a activelor băncilor centrale și a cursurilor de schimb.
Consultarea istorică a rapoartelor lunare oferă detalii privind prăbușirea burselor de valori din martie 2020, stresul de pe piețele obligațiunilor suverane, dar și măsurile de relaxare cantitativă fără precedent, adoptate de băncile centrale. Rapoartele familiarizează cititorul cu limbajul și fenomenele economice, dar și cu modul în care interacționează variabilele macroeconomice.
Raportul privind analiza evoluției piețelor financiare are un scop educativ și informativ și sperăm să contribuie la o mai bună înțelegere a piețelor financiare și, implicit, la creșterea gradului de alfabetizare financiară în România. În prezent, co-autori ai raportului sunt Dorina Clichici și Cristina-Georgiana Zeldea, din cadrul Institutului de Economie Mondială, și Maria-Miruna Pochea și Andrei-Cristian Șandor, din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor – Universitatea Babeș-Bolyai. Rapoartele lunare pot fi consultate la următoarea adresă: https://sites.google.com/view/pfinanciare.
______________
Mihai Nițoi este cercetător științific gradul I și conducător de doctorat în domeniul Economie, în cadrul Institutului de Economie Mondială al Academiei Române. Principalele sale domenii de cercetare cuprind piețele financiare, sistemele bancare, politica monetară și integrarea economică. Pe aceste teme, a publicat articole în reviste recunoscute pe plan internațional, precum Journal of International Money and Finance, Economic Modelling sau Economic Systems.
Foto: © Chatchai Sritakoset | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
