REPORTAJ Cei care nu mai pleacă. „În urmă cu câteva săptămâni ne-ar fi luat mințile orice nimic. Întârzierea unui Bolt la comandă, mâncarea rece dintr-un restaurant, un nasture rupt la palton sau frigul de afară. (…) Acum nu mai avem nimic. Nici țară, nici casă, nici familie”

[jp_post_view]
Foto: Pexels/ Cottonbro
Foto: Pexels/ Cottonbro
Peste 500.000 de refugiați au intrat în România de la începutul războiului, majoritatea femei și copii. Cei mai mulți în tranzit. Alungați de război, cu câte o valiză și câteva lucruri, unii nu se vor mai întoarce niciodată, scrie jurnalistul Cătălin Suciu, într-un reportaj publicat de G4Media.ro.

„În urmă cu câteva săptămâni ne-ar fi luat mințile orice nimic”, spune Olga, o femeie de 45 de ani cu trei copii, veniți toți din Harkov. „Întârzierea unui Bolt la comandă, mâncarea rece dintr-un restaurant, un nasture rupt la palton sau frigul de afară. Uitam să ne salutăm între noi. Eram invidioși, eram îndestulați. Aveam social-media, aveam click-uri de dat, ședințe de ținut, plimbări de făcut, cărări de urcat. Infinite capricii. Nu știam să prețuim și nu știm să prețuim fiecare moment la adevărata sa valoare, până când nu vin nenorocirile. Acum nu mai avem nimic. Nici țară, nici casă, nici familie. Au rămas doar ruinele. Iar unii nu se mai pot întoarce nici acolo”.

În fiecare dimineață ei se trezesc cu imaginea ultimei zile. Cu lucrurile „mici” care până mai ieri erau atât de neimportante, dar care, acum, sunt neprețuite. Cu un album cu fotografii, cu o jucărie de pluș primită la ultima aniversare sau cu cana preferată.

Acum, în fiecare noapte visează cum se întorc la blocul lor, „acasă”, la liftul care se strică o dată la două zile și sunt nevoiți să urce până la etajul șaptelea din districtul Pecherskyil din Kiev, din apropierea Pieței Independenței. Kievul a ajuns între timp o umbră ce păstrează doar amintiri. Nu știu cât va trebui să treacă până când vor putea spune din nou „acasă”.

Citește reportajul integral pe G4Media.ro


2 comments
  1. Mda, trist pe de o parte…
    Pe de altă parte, o lume nouă, civilizată, la care înainte aproape ca nici nu puteau avea acces, acum îi primește cu brațele deschise!
    Viața lor se va schimba în bine. Cel putin a celor care au luat drumul Europei si nu a Rusiei!

    1. Asa e, prețuim lucrurile, pe cei din jur când nu mai sunt. Practic, luăm viata de la capăt, sa reconstruim totul, ca un puzzle, din ce avem, și ce vom putea face pe parcursul vieții pe care o mai avem de străbătut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mesajul campaniei de debirocratizare a meseriei de profesor, lansată de Edupedu.ro, a fost preluat de Marcel Ciolacu în programul său de țară: 60% din activitatea unui profesor din învățământul primar este marcată de sarcini birocratice. Trebuie să lăsăm profesorul să fie profesor, debirocratizând și digitalizând procesul educațional

Campania de debirocratizare a meseriei de profesor, lansată de Edupedu.ro luna aceasta, preluată de Marcel Ciolacu în programul său de țară. Candidatul PSD la alegerile prezidențiale 2024 susține că reducerea…
Vezi articolul

Avocatul Poporului a sesizat CCR pe noua Lege a tinerilor / Printre prevederile criticate de Weber este posibilitatea schimbării destinației bunurilor: ”Poate avea ca efect schimbarea totală a destinației, în detrimentul tinerilor, spre exemplu în scop comercial”

Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională a României pe noua Lege a tinerilor, spunând că anumite prevederi din lege ”au consecințe negative asupra raporturilor juridice, precum și asupra…
Vezi articolul

ANALIZĂ Bursele elevilor au ajuns în 2025 să coste bugetul 6,4 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât întreg bugetul Cercetării din România, prin criteriile impuse de legea Deca / Programul de guvernare Bolojan propune redimensionarea sistemului de burse la nivelul dinainte de lege, adică scăderea cu două treimi

Bugetul pentru bursele elevilor a ajuns în 2025 la o valoare record de 6,4 miliarde de lei, adică 1,2 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât bugetul Cercetării,…
Vezi articolul