România – printre țările europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare în 2022, cu o rată medie de 5,4% – date Eurostat

787 de vizualizări
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com
Trei dintre regiunile României au avut o rată de participare a adulților la programe de educație și formare de sub 5% în 2022 și niciuna dintre regiunile țării nu a depășit pragul de 10%, potrivit datelor prezentate săptămâna aceasta de Eurostat. Cifrele plasează România printre statele europene cu cea mai slabă participare a adulților la educație și formare, doar Bulgaria, Grecia și Croația având procente mai mici, în medie.

Astfel, România a avut, în 2022, o rată medie de participare a adulților (persoane cu vârste între 25 și 64 de ani) de 5,4%, dar cu diferențe foarte mari între regiuni. Dacă Regiunea Nord-Vest este singura care depășește pragul de 7,5%, în centru, rata de participare este de doar 2,5%.

Harta participarii adultilor la programe de educatie si formare – 2022 / Sursa: Eurostat
Rata de participare a adulților la educație și formare, pe regiuni:
  • Macroregiunea 1 – 5,3%: Regiunea Nord-Vest – 7,7%, Centru – 2,5%
  • Macroregiunea 2 –  7,1%: Regiunea Nord-Est – 7,2%, Sud-Est – 6,9%
  • Macroregiunea 3 –  5,6%: Regiunea Sud-Muntenia – 6,1%, București-Ilfov – 5,1%
  • Macroregiunea 4 – 3,1%: Regiunea Sud-Vest Oltenia – 3%, Vest – 3,2%
Rata de participare a adultilor la educatie si formare – pe regiuni, 2022 (si anii precedenti) / Sursa: Eurostat

Deși România are mai puține regiuni cu o rată participării adulților la educație de sub 5% decât Polonia, are și mai puține regiuni cu o rată de peste 7,5%. Astfel că România se află într-o situație doar puțin mai bună decât țările care au cea mai slabă performanță pentru acest indice – Bulgaria, Croația, Grecia.

Potrivit Eurostat, în 29 dintre regiunile Europei rata de participare a adulților la educație și formare a fost de sub 5% anul trecut. Cele mai multe au fost în Bulgaria, cu toate cele șase regiuni ale sale, Grecia cu 10 din 12 regiuni, Croația cu 3 din 4 regiuni. În același grup apar și România, cu 3 regiuni, precum și Polonia, cu 5 regiuni. Doar o regiune din Germania și una din Belgia mai înregistrează rezultate minime.

La polul opus se află 96 din cele 240 de regiuni ale Europei. Astfel, în două din cinci regiuni europene, ratele de participare depășesc media UE de 11,9%. Aici intră toate regiunile din: Danemarca, Spania, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda, Suedia, precum și țările cu o singură regiune Estonia, Luxemburg, Malta.

  • În 24 de regiuni, cel puțin o treime dintre persoanele cu vârste între 25-64 de ani au participat la un program de educație sau formare în cele patru săptămâni anterioare cercetării. Cel mai bun rezultat l-au avut opt regiuni din Suedia, cu un nivel maxim de 38,1% în regiunea Stockholm.

Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. O să fiu puțin răutăcioasă.

    În regiunile cu grad ridicat de participare a adulților la formarea continuă de prin Europa… este oare calculat la grămadă cu cetățenii și numărul de imigranți care AU NEVOIE să urmeze cursuri de învățare a limbii și de profesionalizare/conversie?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Dorința de a învăța toată viața poate fi formată din copilărie, cu ajutorul părinților, al școlii și al profesorilor. Ce pot face aceștia, cu experiența acumulată în pandemie? – Andreas Schleicher, OECD

Profesorii și părinții joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea abilităților copiilor de învățare pe tot parcursul vieții, lipsa acestor abilități fiind una dintre sursele inegalităților resimțite, între altele, în rezultatele…
Vezi articolul

„Este uimitoare capacitatea domnului Pleșa – care are 92 de ani – de a reține exact zile și date din cariera lui Sorin Cîmpeanu”, scrie Emilia Șercan într-o analiză a scrisorii prin care ministrul își justifică plagiatul

Jurnalista Emilia Șercan a analizat în detaliu scrisoarea pe care Ministrul Educației a prezentat-o azi ca fiind a profesorului Ioan Pleșa, unul dintre autorii de facto ai cursului plagiat. În…
Vezi articolul

Ce au obținut sindicatele din Franța după greva națională pentru condițiile din școli. Vor fi 8.000 de noi angajări în Educație și 5 milioane de măști FFP2 pentru profesori, până la sfârșitul lui ianuarie, asigură ministrul Blanquer

Ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a declarat că guvernul va furniza cinci milioane de măști FFP2 pentru profesori și va angaja aproximativ 8.000 de persoane noi în Învățământ, în…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul

Meseria de profesor în lume: salarii mari și educație descentralizată în Germania, libertate la clasă pentru profesori în Finlanda. Salarii mici și clase supraaglomerate în Israel – analiză FranceInfo

Anul acesta, în Franța au loc alegeri prezidențiale, iar una din mizele candidaților pentru Palatul Élysée este Educația: largi dezbateri pe reforme, salarizare, schimbări în parcursul elevilor, ele au loc…
Vezi articolul