România – singura țară UE cu zero euro cheltuiți pe cap de locuitor, în 2024, pentru cercetarea în două domenii: Educație și Cultură – Eurostat

2.585 de vizualizări
Alocarea pentru cercetare-dezvoltare ca procent din PIB – 2024 / Sursa: Eurostat
Guvernul României a alocat, în 2024, 19,1 euro pe cap de locuitor pentru cercetare și dezvoltare, cea mai mică valoare la nivelul Uniunii Europene, de 15 ori mai puțin decât media europeană și de două ori mai puțin decât Bulgaria, penultima țară clasată la nivel UE, arată cele mai noi date Eurostat pe această temă, date publicității marți, 29 iulie. În același set de date, România se remarcă drept singura țară din UE care figurează cu zero euro investiți pe cap de locuitor în două domenii de cercetare: Educația și Cultura.
  • Valorile nominale în euro nu sunt nule pentru aceste domenii, însă, pentru anul 2024, ele sunt strict simbolice în cazul României: 0,3 milioane euro total pentru cercetarea în Educație și 0,19 milioane euro total pentru cercetarea în Cultură, religie, media, potrivit datelor Eurostat, care agregă și datele pe această temă furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

După criteriul cheltuielilor pe cap de locuitor, România a cheltuit mai mult, în 2024, pentru cercetare în domenii precum Politica și sistemele sociale (0,10 euro), Sănătate sau Transporturi (0,2 euro), Energie (0,3 euro). Cel mai mult a cheltuit în domeniile: 

  • Avansul general al cunoașterii (alte surse decât cele universitare) – 5,8 euro pe cap de locuitor – De notat că, pentru domeniul Avansul general al cunoașterii, România investește mai mult din alte surse decât cele universitare, contrar tendinței europene ca acest capitol să fie susținut mai mult din fondurile pentru universități. Peste o treime (35,7%) din bugetele europene alocate cercetării reprezintă fonduri publice universitare, dar în România acestea sunt de 5 ori mai mici decât cele alocate pentru Avansul general al cunoașterii din alte surse.
  • Producție industrială (5,7 euro pe cap de locuitor)
  • Explorarea spațiului (2.9 euro pe cap de locuitor)
Zero euro per cap de locuitor pentru Educație, respectiv Cultură, în România – 2024 / Sursa: Eurostat

În ceea ce privește Educația, nicio altă țară din UE nu mai apare, în datele Eurostat, cu alocare echivalentă cu 0 euro pe cap de locuitor în 2024. În cazul Culturii, mai apar cu aceeași valoare nulă două alte țări: Islanda, stat care este asociat, dar nu membru UE, respectiv Turcia (non-UE).

Comparativ, pentru cercetarea în Educație, Estonia a cheltuit, în 2024, 0,2 euro pe cap de locuitor, Bulgaria și Polonia – 0,4 euro, Finlanda și Luxemburg – 0,5 euro. La nivelul întregii Europe (UE plus statele partenere), valorile maxime ale investițiilor în acest domeniu s-au înregistrat în:

  • Islanda (non-UE) – 55,7 euro pe cap de locuitor
  • Danemarca – 16,7 euro pe cap de locuitor
  • Irlanda – 9,2 euro pe cap de locuitor
  • Norvegia – 9,1 euro pe cap de locuitor
  • Germania – 8,3 euro pe cap de locuitor

Media UE este de 4,10 euro pe cap de locuitor alocați pentru cercetarea în Educație, în 2024.

Din punct de vedere al valorii brute a alocării pentru cercetarea în Educație, valoarea aferentă României, de 0,308 milioane euro, este similară cu cele din Luxemburg (0,319 milioane euro, pentru o populație de sub 700.000 de locuitori) și Estonia (0,331 milioane euro, la o populație de sub 1,4 milioane de locuitori).

Alocări simbolice pentru cercetarea în Educație, respectiv Cultură – 2024 / Sursa: Eurostat
Ultima țară din UE la capitolul Alocări pentru cercetare-dezvoltare, cea mai mare scădere în ultimul deceniu

România figurează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește Alocările pentru cercetare-dezvoltare în 2024, atât ca procent din PIB, cât și ca alocare pe cap de locuitor. 

  • Și tot România este singura țară care înregistrează o prăbușire a alocării pentru cercetare-dezvoltare în ultimul deceniu. Aceasta s-a înjumătățit în cazul cercetării românești, între 2014 și 2024, perioadă în care cheltuielile medii la nivel UE în acest domeniu au crescut.
Sursa: Eurostat

Într-un comunicat de presă ce promova ultimele date Eurostat, Comisia Europeană a semnalat, pe 29 iulie, că în 2024 alocările totale de la buget pentru cercetare și dezvoltare, în țările membre, s-au ridicat la 127,9 miliarde euro, echivalentul a 0,71% din PIB la nivel european. Valoarea este cu 3,4% mai mare decât cea din 2023 și cu 59,5% mai mare decât în 2014. 

România, însă, este ultima din UE la principalii indicatori relevanți. Mai precis:

  • Ultima din UE la alocarea pentru cercetare-dezvoltare (2024) în euro pe cap de locuitor: 19,1 euro pe cap de locuitor, de două ori mai puțin decât penultima clasată, Bulgaria (38,3 euro) și de 15 ori mai puțin decât media UE de 284,7 euro pe cap de locuitor. La polul opus, Luxemburg a alocat 759 euro pe cap de locuitor, urmat de Danemarca (586 euro) și Olanda (542 euro).

Tot România este ultima din Europa la alocarea pentru cercetare-dezvoltare ca procent din PIB: 0,1% în 2024, comparativ cu o medie UE de 0,71%. Și în acest caz valoarea pentru România este, practic, de două ori mai mică decât penultima țară clasată, Malta (0,19% din PIB).

Iar România apare cu cea mai mare scădere în 2024 față de 2014: înjumătățirea alocării, de la 0,21% din PIB în urmă cu un deceniu la 0,1%. – Vezi grafic deschidere

Comparativ, în medie la nivel UE alocarea a crescut ușor, de la 0,68% la 0,71% din PIB în același interval. Și, deși 15 dintre țările membre raportează o scădere față de 2014, scăderile sunt mici.

O singură țară are o scădere apropiată de a României, în intervalul dat – Irlanda (de la 0,36% la 0,2% din PIB).

Țările cu cea mai mare alocare din PIB pentru cercetare-dezvoltare în 2024 au fost: Germania (1.04%), Austria (0,95%), Finlanda (0,9%) Danemarca (0,89%), Olanda și Slovenia (0,87%), Estonia (0,80%).


4 comments
  1. Inclin sa cred ca datele sunt eronate: avem totusi un Institut pentru Stiintele Educatiei care s-a evidentiat chiar zilele trecute; imi este greu sa cred ca acest institut este platit doar cu atat de putin. Apoi mai sunt si proiectele de cercetare in domeniul educatiei finantate de la buget care asigura o paine substantiala marilor universitati comprehensive si nu numai din tara. suma depaseste cu mult valoarea enuntata, dar din pacate INS nu stie sa colecteze aceste date. In ceea ce priveste cultura este aceeasi eroare: sunt institutele Academiei Romane care au un beget mult superior celui enuntat. Pacat ca cei ce scriu articole, ca si cei care colecteaza statistici nu se preocupa un pic mai mult. la fel si in ce priveste bugetul cercetarii per global. Cifra se refera exclusiv la bugetul autoritatii pentru cercetare ( Minister sau Agentie). Nimeni nu se gandeste ca Academia Romana mai are un buget considerabil si face tot cercetare; nimeni nu mai adauga bugetul Academiei de Stiinte Agricole care nu este deloc de neglijat; nimeni nu pune la socoteala acel 2% din 2,5% dedicat cercetarii din bugetul armatei! A adunat vreodata cineva aceste valori? Si cred ca mai sunt si altele. Poate INS se vatrezi vreodata si la fel si presa. Este trist ca se imprastie astfel de fake news. La ce folosesc? Sau care este cauza? Poate ca sa nu ne intrebam ce s-a facut cu banii acestia.

  2. Wow, asta explică multe! JP a dublat. Deh, ei fac curat in scoli fără personal auxiliar, își permit cercetare.

  3. Dar vrem rezultate în educație. România, tara lui „lasă că merge și asa,”!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Analiză a rezultatelor după simularea Evaluării Naționale. Bogdan Rațiu, profesor de limba română: Elevii înțeleg cuvintele, pot localiza informația, problema e la cunoștințe. Cred că ar trebui să provocăm mai mult gândirea critică a elevului

„Elevii înțeleg cuvintele și localizează informația, dar problema e la cunoștințe de teorie literară și lingvistică, dar și la punctuație și gramatică”, spune Bogdan Rațiu profesor de limba și literatură…
Vezi articolul

Op Ed / Catinca Drăgănescu, directoarea Teatrului Masca: Dacă educația culturală nu e „profitabilă”, dacă teatrul trebuie să se „justifice” doar prin câți bani aduce, atunci nu vorbim despre reformă, ci despre un vid de viziune

Tocmai am citit noul program de guvernare. L-am citit cu atenție, cu speranță, dar și cu teamă. Nu pentru că austeritatea mă sperie în sine – înțeleg urgența bugetară. Ci…
Vezi articolul

EXCLUSIV Rectorul Marian Preda cere o reformă fundamentală în educație, care să înceapă cu Ministerul și cu finanțarea: Dacă nu acționăm acum, România va fi preluată de radicalii care vor schimba cu toporul, cu furcile, prin revoltă / Pe Daniel David îl susțin cu solidaritate în viitorul guvern unde premier sper să fie Bolojan

Rectorul Universității din București face apel la ministrul Educației Daniel David și la partidele care negociază viitorul guvern să înceapă o reformă „fundamentală” a educației și cercetării, care să înceapă…
Vezi articolul

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, despre România educată: Este pentru prima dată în ultimii ani când se pune pe masă un document comprehensiv de dezvoltare a educației / Dacă Bacalaureatul e unitar poți să spui că e unitar în structură, dar nu în conținut. Poate să fie trunchiul comun, nu se spune cât de mare

„Este pentru prima dată în ultimii ani când se pune pe masă un document comprehensiv de dezvoltare a educației și, cu toate neajunsurile lui, însăși existența acestui document mi se…
Vezi articolul

GRAFICE Diferențe zilnice de până la 1.400 de cazuri, între numărul de „pozitivați” de la DSP București, pe baza căruia se calculează rata de infectare, și cel anunțat de Grupul de Comunicare Strategică

Cea mai mare diferență între numărul de cazuri noi „pozitivate” în ultimele 14 zile anunțate de către Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului și același număr de cazuri noi „pozitivate”…
Vezi articolul