Șefa Inspectoratului Botoșani anunță că s-au plătit profesorilor orele remediale pe care le-au făcut în aprilie 2021, după 7 luni întârziere. Sumele sunt de 7,6 lei pe oră, nu 100 de lei brut/oră, cum prevedea ordinul ministrului Cîmpeanu

Profesorii din Botoşani care în luna aprilie a acestui an au desfăşurat ore remediale cu elevii afectaţi de pandemie au primit, vineri, banii pentru munca depusă suplimentar, a anunţat inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ), Ada Alexandrina Macovei, citată de Agerpres. Luna aprilie 2021 a fost a doua lună de derulare a proiectului cu fonduri europene „Școala după școală”, desfășurat de Ministerul Educației în anul școlar precedent.

Potrivit sursei citate, sumele acordate pentru activităţile desfăşurate în luna aprilie în cadrul Programului naţional de activităţi remediale pentru elevi „Şcoala după şcoală” sunt în valoare de 644.011 lei.

Totodată, oficialul IŞJ precizează că numărul de ore finanţabile la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Botoşani, pentru luna aprilie, este 84.153, în program fiind înscrişi 4.369 de elevi din 53 de unităţi de învăţământ din judeţul Botoşani. 

Împărțind suma totală la numărul de ore raportate de inspectorat, reiese faptul că suma primită de profesorii implicați, pentru o oră din program, este de 7,65 lei, pentru o lună. Asta deși în ordinul de ministru care reglementează acest proiect scrie că profesorii „sunt remunerați cu suma de 100 lei brut/oră inclusiv contribuțiile angajatorului”.

Programul „Școala după școală” este finanțat cu fonduri europene. Întârzierile pentru plata acestor sume au fost uriașe încă de la debut. Banii pentru luna martie, programul începând pe 8 martie 2021, au fost raportați ca plătiți abia în lunile iulie-august.

În octombrie 2020 parlamentul comunitar a adoptat o rezoluține prina care solicita măsuri care să ducă la reducerea decalajelor în învățământ, având în vedere inegalitățile scoase în evidență de criza Covid-19. 

• Membrii PE regretă „discrepanțele grave” în procesul de învățare în întreaga UE pe durata pandemiei, când 32% dintre elevi nu au avut acces la educație în unele state membre timp de mai multe luni. Ei se tem că acest lucru va reduce nivelul de venituri în viitor pentru o întreagă generație și va avea un impact negativ asupra productivității muncii și a competitivității Uniunii Europene în ansamblu, potrivit rezoluției.
• Ei spun că eliminarea decalajului digital trebuie să reprezinte o preocupare imediată. Comisia Europeană ar trebui să acorde prioritate investițiilor în conectivitate și echipamente, în special în zonele îndepărtate și rurale, precum și instruirii cadrelor didactice și a formatorilor în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii.
• Eurodeputații au criticat atunci lipsa de coordonare și de schimb de bune practici în domeniul educației în timpul crizei și afirmă că UE ar trebui să fie mai activă în coordonarea dintre state. Aceștia au propus crearea unei platforme care să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre și au solicitat ca „Spațiul european al educației” să fie transformat „dintr-o reprezentare nedefinită, bazată pe principii largi, într-un program de lucru concret”.

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.