STUDIU Un stil de viață bazat doar pe consumul de legume nu este suficient pentru a reduce riscurile cardiace

421 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Deşi legumele sunt benefice pentru starea de sănătate, consumul lor în cantităţi mari, dacă nu este însoţit şi de alţi factori, nu este suficient pentru a reduce riscul de infarct sau de accident vascular cerebral, au anunţat autorii unui studiu de amploare desfăşurat în Marea Britanie, informează luni BBC, conform Agerpres.

Ceea ce oamenii mănâncă în plus faţă de legume, cât de multe exerciţii fizice practică, precum şi locul şi felul în care trăiesc reprezintă factori care ar putea avea un impact mai mare asupra stării de sănătate, potrivit autorilor acestui studiu.

Ei accentuează totuşi faptul că o dietă echilibrată reduce riscul de apariţie pentru multe boli, inclusiv pentru anumite tipuri de cancer.

Cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi sunt recomandate de experţii din sănătate, inclusiv de cei de la Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie.

Noul studiu, realizat de cercetători de la universităţile britanice Oxford şi Bristol în colaborare cu specialişti de la Universitatea Chineză din Hong Kong, a constat în întrebări adresate celor 400.000 de persoane înscrise la o cercetare ştiinţifică demarată de UK Biobank, care au fost invitate să completeze un chestionar despre dietele lor, inclusiv despre cantităţile de legume gătite şi crude pe care le mănâncă în fiecare zi.

În medie, participanţii au spus că mănâncă cinci linguri de legume pe zi: două linguri de legume crude, trei linguri de legume gătite.

Starea lor de sănătate şi orice afecţiune a inimii care a dus la tratament în spital sau la deces au fost monitorizate pe parcursul a 12 ani.

Deşi riscul de deces cauzat de boli cardiovasculare a fost cu aproximativ 15% mai mic pentru persoanele care mâncau cele mai mari cantităţi de legume – în special pentru cele care consumau multe legume crude – în comparaţie cu cele care mâncau cele mai mici cantităţi de legume, autorii studiului au considerat că acest rezultat ar putea fi explicat prin alţi factori.

Acei factori includ stilul de viaţă al participanţilor – de exemplu dacă fumau sau consumul de alcool -, precum şi locurile de muncă, veniturile şi dieta generală.

Ca urmare, autorii spun că studiul lor nu a descoperit o dovadă „a unui efect protector oferit de consumul mare de legume” asupra frecvenţei de apariţie a afecţiunilor cardiace şi ale sistemului circulator.

Ben Lacey, cercetător la Universitatea Oxford, a spus: „Acesta este un studiu important, cu implicaţii pentru înţelegerea cauzelor dietetice ale bolilor cardiovasculare”, conform sursei citate.

Însă Naveed Sattar, profesor de medicină a metabolismului la Universitatea Glasgow, a spus că rezultatul este „o bună dovadă furnizată de un studiu” a faptului că alimentele bogate în fibre, precum legumele, „pot să contribuie la scăderea în greutate şi la îmbunătăţirea nivelurilor factorilor de risc care cauzează boli cardiace”.

Potrivit aceluiaşi profesor, concluziile studiului pot fi dezbătute, dar nu ar trebui să afecteze recomandările formulate pe scară largă privind introducerea în dietă a cel puţin cinci porţii de fructe şi legume pe zi.

De ce trebuie să mâncăm cinci porţii de legume şi fructe pe zi?

Potrivit recomandărilor NHS, fructele şi legume reprezintă o sursă bună de vitamine, precum acid folic, şi de minerale, precum potasiu.

Ele conţin şi fibre, care contribuie la menţinerea sănătăţii tranzitului intestinal, previn problemele de digestie şi reduc riscul de cancer intestinal.

Fructele şi legume participă, de asemenea, la reducerea riscului de boli cardiace, accident vascular cerebral şi anumite tipuri de cancer. Ele contribuie şi la structura unei diete sănătoase şi echilibrate.

Totodată, sunt sărace în grăsimi şi calorii (cu condiţia să nu fie prăjite sau coapte în cantităţi mari de ulei).

Alţi experţi afirmă că măsurarea cantităţilor şi monitorizarea tipurilor de alimente pe care oamenii le consumă timp de mulţi ani, pentru a studia efectele lor asupra riscurilor de apariţie a unor boli, reprezintă o pistă de cercetare care este predispusă la erori, potrivit Agerpres.

„Din păcate, trebuie să punem sub semnul îndoielii fiabilitatea descoperirilor obţinute prin acest studiu, din cauza utilizării unor întrebări simple, prin care autorii se aşteptau ca participanţii să anunţe o valoare medie a consumului lor de legume”, a declarat Janet Cade, profesoară la Universitatea Leeds.

Autorii studiului, publicat în revista Frontiers in Nutrition, afirmă că oamenii care mănâncă multe legume crude ar putea beneficia de o scădere a riscului de boli cardiace deoarece prin gătitul legumelor se elimină nutrimente importante, precum vitamina C.

Uleiul şi grăsimea folosite la gătitul legumelor ar putea duce, de asemenea, la creşterea cantităţii consumate de sare şi de grăsimi, doi cunoscuţi factori de risc pentru bolile cardiace.

Totodată, oamenii care au o dietă bazată pe multe legume mănâncă mai puţine alimente bogate în calorii şi mai puţine grăsimi, consumând totodată mai multe vitamine şi antioxidanţi, care pot să prevină procesul de deteriorare a celulelor din organism, mai informează Agerpres.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 1.000 de proiecte de cercetare, lăsate fără 19 milioane de lei, cu trei luni înainte de finalul anului, de către Ministerul Cercetării / Autoritățile spun că sumele tăiate acum ar urma să fie realocate în 2023

Proiectele de cercetare care primesc în continuare finanțare prin Planul Național de Cercetare 2015-2020 (PNCDI III) și care urmează să se încheie în 2023-2024 au rămas, anul acesta, fără 5%…
Vezi articolul

Cum stârnește poezia emoții și de ce răspund oamenii diferit la limbajul poetic? Un centru de cercetare din Cluj încearcă să afle și îți cere ajutorul / Cercetătoarea Simina Pițur, despre “una dintre cele mai importante mize ale neuroștiințelor estetice”

Laboratorul de Neuroștiințe Cognitive din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj nu crede că inefabilul poeziei este incompatibil cu cercetarea științifică. De aceea, a pornit să caute…
Vezi articolul

Amnistierea plagiatorilor – Reacție dură a studenților: Facem apel la responsabilitate către Ministerul Educației. Să nu disimuleze lupta împotriva imposturii

Amnistierea plagiatorilor vechi, propusă chiar de forul care analizează acuzațiile de plagiat în doctorate, generează reacția dură a studenților. „Facem apel la responsabilitate către Ministerul Educației Naționale, solicitându-le continuarea luptei…
Vezi articolul

INTERVIU Lingvistul Alexandru Nicolae, cercetător la Academia Română: Trebuie să gândești strategii de predare, ca să ții oamenii interesați o oră. Dacă nu stârnim curiozitatea, pierdem atenția studenților / Sunt un fan al comunicării științei online, ne ușurează viața profesională

Trecerea la sistemul de predare online a luat cu asalt nu doar școlile, ci și mediul cercetării, iar oamenii de știință spun că metodele de comunicare care se dezvoltă acum…
Vezi articolul

Ipoteze privind declinul Imperiului Roman, contestate de câteva dovezi arheologice dintr-un oraș italian care ar fi început să regreseze cu 300 de ani mai târziu decât s-a crezut inițial – studiu al Universității Cambridge

Arheologii au dezgropat rămăşiţele unui teatru acoperit, ale unei pieţe şi ale unui port fluvial în situl unui oraş roman situat în centrul Italiei, descoperiri care contestă ipotezele privind declinul…
Vezi articolul