Deși România înregistrează o participare ridicată a elevilor înscriși în învățământul profesional și tehnic și a studenților în domeniile STEM, apropiată de media europeană, tinerii români nu au suficiente cunoștințe de bază, arată Monitorul Educației și Formării 2025, publicat de Comisia Europeană. Experții în educație au subliniat că există deficiențe în formarea profesorilor și că predarea acestor discipline pune prea mult accentul pe teorie comparativ cu activitățile practice.
- Potrivit raportului, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la principalii indicatori-cheie privind educația în 2024 – vezi aici datele referitoare la țara noastră.
- De remarcat însă că România înregistrează cifre apropiate de media europeană în ceea ce privește indicatorii referitori la participarea elevilor și tinerilor la studiile STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică). Cu toate acestea, în document se precizează că, „deși România se apropie de țintele propuse la nivelul UE pentru învățământul superior în domeniul STEM, numărul profesioniștilor formați este scăzut, în timp ce previziunile privind piața forței de muncă prevăd o cerere ridicată de specialiști”.
Experții în educație semnalează un număr redus de profesioniști în domeniul STEM, în contextul în care este prevăzută o cerere ridicată de astfel de specialiști în viitor. Deși 36% dintre elevii din cadrul EFP (Educație și Formare Profesională) și 30,9% dintre studenți – procente peste media UE – au fost înscriși în domenii STEM în anul 2023, au existat doar 19 absolvenți la fiecare 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani, arată datele Eurostat prezentate în raport.
Comisia Europeană subliniază faptul că tinerii români nu au suficiente cunoștințe de bază, în special la matematică și științe. Procesul de predare se concentrează prea mult pe teorie și prea puțin pe activități practice, mai este semnalat în document.
Deși unitățile de învățământ beneficiază de echipamentele necesare pentru disciplinele STEM, există probleme în ceea ce privește „formarea adecvată a cadrelor didactice, alături de necesitatea de a îmbunătăți competențele de bază și nivelul de absolvire a învățământului superior”, semnalează experții în educație ai organului executiv al UE în raport.
Din procesul de formare a profesorilor lipsește instruirea acestora referitor la metodele moderne de învățare, precum învățarea bazată pe investigare în domeniul științelor sau învățarea bazată pe proiecte.
Recent, Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) a anunțat că „la nivelul Europei, deficitul de cadre didactice în domeniul EFP se adâncește – în special în STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și limbile străine, materii esențiale pentru transformarea digitală și verde a UE”.
- Astfel a fost lansat primul sondaj european privind cadrele didactice din domeniul formării profesionale, „realizat pe un eșantion din 14.000 de cadre didactice din domeniul educației și formării profesionale (EFP) din 23 de state membre ale UE”.
În iulie 2024, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan strategic pentru educația în domeniul STEM. Planul își propune să încurajeze un număr mai mare de fete și femei să se îndrepte spre studii și cariere în domeniul STEM, dar și să crească numărul de persoane cu o diplomă EFP de nivel secundar.
DOCUMENT Raportul de țară pentru România – Monitorul Educației și Formării 2025, integral:
Foto: © Goodluz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
R.P.
Redacția
