Universitățile trebuie să joace un rol crucial în formarea unor absolvenți care sunt pregătiți pentru economia ‘verde’, arată raportul „Limitarea schimbărilor climatice” al Administrației Prezidențiale

Pentru a reduce eventuale dezechilibre între economie și educație, instituțiile centrale ar trebui să deruleze studii în urma cărora să stabilească cerințele de calificare pentru o forță de muncă adaptată la tranziția verde, se arată în raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”, lansat recent în dezbatere publică de Administrația Prezidențială.

În acest sens, se și fac recomandări în ceea ce privește formarea „unor absolvenți care sunt pregătiți pentru economia „verde” și digitală”: universitățile să elaboreze și să includă în ciclurile universitare, cât mai curând, programe de studii care să abordeze subiectul schimbărilor climatice în cele mai relevante domenii, precum agronomia, ingineria sau medicina.

„Astfel de modificări curriculare la nivel universitar vor pregăti tinerii pentru locurile de muncă ale viitorului, legate de sustenabilitate, dar le vor oferi unora și o bază pentru a se angaja în cercetarea și dezvoltarea unor produse și servicii verzi. Alinierea programelor de studii și reconversie profesională cu cererea de pe piețele locale și regionale ale muncii presupune derularea de programe inovatoare și multianuale, care includ diverse părți interesate pentru a recalifica forța de muncă deja existentă”, potrivit raportului.

• Documentul a fost redactat de un grup de lucru din care fac parte profesori universitari, meteorologi și cercetători români (lista la finalul articolului) și vine în contextul în care „recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice și Organizația Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte științifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore și afectează calitatea și durata vieții oamenilor”, potrivit instituției Președintelui. Timp de o lună, se așteaptă propuneri la adresa de mail clima@presidency.ro.

„În vederea pregătirii noilor generații, se recomandă includerea unor cursuri în cadrul programelor universitare la intersecția dintre domeniul de bază și schimbările climatice. Este recomandată încurajarea universităților să adopte sau să promoveze în programul lor de studii predarea unor subiecte diverse legate de schimbările climatice, inclusiv științele climatice, dar și efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, infrastructurii, ecosistemelor, economiei, finanțelor, legislației, securității etc. (…) Astfel, ar fi utile parteneriate între agențiile publice de ocupare a forței de muncă, actorii economici din județe dispuși să facă noi angajări, actorii economici în transformare care implementează planuri de restructurare și centrele de formare”, se arată în raport.

Mediul academic să ofere cursuri de formare pentru funcționari publici conștienți de schimbările climatice – măsură propusă

„Creșterea înțelegerii asupra mecanismelor de răspuns la schimbările climatice este esențială mai ales la nivelul decidenților și a celor care formulează politici publice. Deși multe politici publice și măsuri au impact climatic, decidenții și funcționarii publici, în cea mai mare parte a lor, nu beneficiază de suficientă pregătire pentru a identifica pe deplin legătura dintre domeniul lor de politici publice (energie, transporturi, agricultură etc.) și schimbările climatice. Aceasta crește riscul ca anumite politici publice să fie dezvoltate fără a fi luat în considerare impactul lor negativ sau pozitiv în ceea ce privește schimbările climatice”, notează autorii documentului.

În raport se mai remarcă și că „generațiile actuale de funcționari publici nu au avut expunere în anii petrecuți în educația formală la problematica schimbărilor climatice, iar oportunitățile de a urma cursuri de formare continuă în acest domeniu în România sunt limitate. Trebuie încurajată oferirea de astfel de cursuri (în special de către universități și institute de cercetare), precum și asigurat bugetul necesar acoperirii taxelor de participare la astfel de programe”.

În acest sens, se propune „dezvoltarea unor module și cursuri de politici publice cu privire la problematica schimbărilor climatice în general, precum și cursuri care se concentrează pe zona de incidență dintre problematica schimbărilor climatice și arii de politici publice specifice (biodiversitate, agricultură, transport etc.). Coordonatorul acestor programe de pregătire poate fi Institutul Național de Administrație sau o entitate academică. Modulele generale cu privire la schimbările climatice pot fi oferite în parteneriat cu universitățile/institutele cu expertiză în domeniul schimbărilor climatice și cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM)”.

Raportul, integral mai jos:

Cine sunt membrii grupului de lucru, conform raportului (extras):

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Raportul prezidențial „Educația privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, lansat în dezbatere publică: Se propune actualizarea programelor școlare de biologie, geografie, economie, cu noțiuni de mediu și schimbări climatice

Exemple: Cum este predată educația despre mediul înconjurător și protejarea lui, în țările europene – raport Eurydice / Suedia are curs de reciclare în clasele 4-6 la orele de chimie, iar în Franța și Estonia tema dezvoltării sustenabile este “în sarcina fiecărei școli”