VIDEO Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu cere ca bugetul „minim minimorum” al Educației să fie 28,2 miliarde lei, adică 2,5% din PIB în acest an. Ar fi cea mică alocare din istoria recentă pentru acest domeniu, cu peste 2 miliarde de lei mai puțin față de anul trecut

7.970 de vizualizări
Foto: gov.ro
În anul 2021 „28,2 miliarde lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educației, pentru a continua eu cel puțin”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu la Digi24. Acesta susține că valoarea o reprezintă execuția bugetară din Educație pe anul 2020 și că sub acest nivel nu va mai rămâne ministru. Dacă Ministerul Educației ar primi în bugetul pe 2021 o alocare de 28,2 miliarde de lei, suma ar fi cu 2,3 miliarde de lei mai mică față de alocarea din 2020 și ar reprezenta doar 2,5% din Produsul Intern Brut estimat pentru acest an de Comisia Națională de Prognoză.

Întrebat ce procent din PIB a cerut pentru anul 2021, pentru Educație, Cîmpeanu a declarat că „PIB-ul este ceva relativ, o noțiune volatilă” și a oferit „valoarea absolută” – minim 28,2 miliarde lei.

Moderator: „Bugetul, ne spuneți, este pentru dumneavoastră crucial. Bugetul Educației. Ne puteți spune, știu că discuțiile sunt în curs, care este procentul din PIB pentru care dumneavoastră insistați, sau ați alcătuit, ați gândit structura Educației în 2021?

Sorin Cîmpeanu: „PIB-ul este ceva, din păcate, relativ mai ales în… o noțiune volatila mai ales în anul în care suntem acum, de aceea eu m-am raportat la valoarea absolută, la execuția bugetară care este de 28.276.000.000 de lei. În bugetul Ministerului Educației, execuția pe anul 2020, la care se adaugă, sigur că da, tot bugetul din cote defalcate de TVA gestionat de autoritățile locale, în care intră, spre exemplu, bursele elevilor pentru care am cerut 530 milioane lei în plus față de anul trecut, există costul standard destinat cheltuielilor materiale pentru fiecare școală, unde am avut cereri de creștere masivă, deci toate aceste așteptări. 28.276.000.000 lei trebuie să fie minim minimorum bugetul Educației, pentru a continua eu cel puțin”.

Moderator: „Deci de la 20 la 28?

Sorin Cîmpeanu: „Nu, de la 28.276.000.000 de lei putem să vorbim. Sub acest plafon al execuției bugetare pe anul trecut eu, personal, nu știu cum să fac lucrurile atât de necesare în Educație.”

Ce înseamnă 28,2 miliarde de lei?

Produsul Intern Brut al României, estimat de Comisia Națională de Prognoză în cea mai recentă publicație oficială, pentru anul 2021 nu este „o noțiune voltilă”, ci o sumă precisă pe care se va construi întreb Bugetul 2021, evident sub rezerva dezvoltării economice și sub influența contextului intern și internațional. Valoarea Produsului Intern Brut estimată pentru anul 2021 este de 1.116,8 miliarde de lei, având o creștere de 4,3% față de anul 2020.

Raportat la acest PIB pe care se construiește Bugetul României pentru anul 2021, suma de 28,276 miliarde lei înseamnă 2,53%.

Dacă ar rămâne la acest procent din PIB, alocarea pentru Educației ar fi mai mică decât cea de anul trecut, când era de 2,7% din PIB. Pentru perioada 1995-2021, conform datelor despre cheltuiala guvernamentală pentru Educație ale Eurostat și Ministerului Finanțelor din România, cea din 2021 ar fi cea mai mică.

*în 2021 cheltuiala probabilă, pe baza datelor anunțate de ministrul Educației

Dacă alocarea va rămâne 2,53% din PIB, cel mai probabil aceasta va fi una dintre cele mai mici alocări din istoria recentă. În 2017 a mai fost de 2,8%, în 2018 de 3% și în 2019 tot la 2,7%.

Procentul cel mai mare al cheltuielilor guvernamentale pentru Educație a fost de 4,3 în România și s-a înregistrat în anul 2008, potrivit datelor Eurostat consultate de Edupedu.ro. În 2011 și 2006 procentul a ajuns la 4,1 și au mai fost doi ani, 1998 și 2002, când acest indicator a fost de 4%.

În sumă exactă, dacă Bugetul 2021 va fi de 28,276 miliarde lei, va fi cu peste 2 miliarde de lei mai mic decât Bugetul 2020, care potrivit Ministerului Finanțelor a fost de 30,574 miliarde lei.

De ce nu se alocă 6% din PIB?

Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:

„Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăcilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației- „problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.

Care sunt OUG prin care acest aplicarea acordării a 6% din PIB pentru Educație a fost mereu amânată.

  1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 (Guvernul Ponta)
  2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 (Guvernul Ponta)
  3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (Guvernul Ponta)
  4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (Guvernul Cioloș)
  5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (Guvernul Grindeanu)
  6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 (Guvernul Tudose)
  7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 (Guvernul Dăncilă)

Foto: gov.ro


1 comment
  1. De ce nu introduceti un link catre declaratia anterioara a domnului ministru de acum trei saptamani? In care spunea că își dă demisia de la Ministerul Educației, la finalul lunii ianuarie, dacă nu primește “o creștere în valoare absolută” a bugetului. “Să fie măcar un pic mai mare decât în anul 2020”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Drama unui profesor care a luat 10 la titularizare: Când se apropie sfârșitul anului școlar, iarăși începi să tremuri și te întrebi: la anul unde voi fi? Oana Zamfirescu, la al cincilea examen în județul fără niciun post titularizabil la Română: Copiii au impresia că îi părăsești fiindcă vrei tu

Oana Zamfirescu a luat nota 10 la examenul de titularizare, dar în județul Botoșani nu există niciun post titularizabil pentru disciplina Limba și literatura română. A dat titularizarea de cinci…
Vezi articolul

CCR a admis sesizarea PSD pe proiectul de modificare a legislaţiei în domeniul transportului de persoane / Consiliul Elevilor: Problema transportului elevilor rămâne nerezolvată până când serviciile de transport nu vor redeveni publice

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea PSD asupra proiectului pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea. Agerpres…
Vezi articolul

Oana Moraru: Copiii care intră în grădinițe și clase primare cu probleme de atenție, vocabular sărac, logică dezorganizată, ies din școli și grădinițe tot cu probleme de atenție și de limbaj

„Cât progres se datorează creșterii și dezvoltării naturale? Cât progres vine odată cu programul educațional al școlii?”, scrie Oana Moraru, pedagog și fondator de școală privată, într-un text în care…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Stoica: Bacalaureatul nu selectează, voucherele nu salvează / Propunerile de reformă universitară rămân superficiale dacă rămân superficiale și criteriile de intrare

„Bacalaureatul românesc este un examen de recapitulare generală: română, matematică, o disciplină la alegere (…) Dacă ai evaluat un elev permanent, timp de patru ani, de ce trebuie să îl…
Vezi articolul