VIDEO Mircea Miclea, despre alocarea a 2,5% din PIB Educației: Prioritățile se văd exact în timp de criză, Educația este prioritate când în criză îi aloci ceea ce trebuie. Cei care alocă un buget atât de redus sabotează principala resursa națională

5.926 de vizualizări
Foto: RBL
Prioritățile se văd exact în timp de criză, Educația este prioritate când în criză îi aloci ceea ce trebuie, a declarat Mircea Miclea, profesor universitar și fost ministru al Educație, la conferința CursDeGuvernare.ro. Miclea a fost întrebat ce părere are despre alocarea în acest an a unui buget de 2,5% din PIB Ministerului Educației, el fiind singurul ministru din istoria recentă care și-a dat demisia după ce nu a primit 6% din PIB, cât solicitase.

Întrebare: V-ați dat demisia de principiu pentru că nu ați primit 6% din PIB, ce părere aveți despre 2,5% din PIB cât s-a alocat acum pentru Educație?

Mircea Miclea: „Proastă, am o părere foarte proastă. Indiferent cât e de mare criza economică, sau ce criza traversăm, prioritățile se văd exact în timp de criză. Atunci înseamnă că educația este prioritate, când în criză îi aloci ceea ce trebuie. Eu cred că cei care alocă un buget atât de redus pentru Educație, nu numai acum, oricând altcândva, sabotează principala resursa națională. Pentru că în viitor, dacă tot vorbim de viitor, principala resursa acestei țări nu vor fi nici resursele naturale nici capitalul, vor fi competențele din mintea oamenilor. Și noi trebuie să ne gândim vrem o economie bazată pe cules de sparanghel, atunci vom face competențele aferente culesului de sparanghel și nu trebuie să alocăm bani pentru Educație. E destul. Sau vrem o economie bazată pe tehnologie de vârf și să însemnăm ceva în istorie și atunci trebuie alocăm bani pentru Educație, pentru că altfel ne sabotăm principala resursă care duce la bunăstarea țării. O sabotare a economiei naționale din viitor e chiar ceea ce se întâmplă în prezent”.

Declarația are loc în contextul în care Ministerul Educației a primit un buget de 2,5% din Produsul Intern Brut în anul 2021, potrivit proiectului Legii Bugetului publicat joi seara de Ministerul Finanțelor. Anul trecut, același minister primea 2,7% din PIB alocare inițială.

Suma exactă pe care Ministerul Educației o primește de la Bugetul Statului este de 28,507 miliarde lei, iar raportată la PIB-ul estimat de 1116,8 miliarde lei, pe care s-a construit bugetul 2021, înseamnă 2,55% din PIB.

Suma este mai mică decât alocarea din 2020, când primise 30,574 miliarde lei, cu peste 2 miliarde de lei mai mult potrivit Ministerului Finanțelor.

Scăderea este de 6,76% față de alocarea din 2020.

Din banii alocați, 20,031 miliarde lei sunt cheltuielile de personal, adică banii de salarii, care reprezintă 70,2% din buget, potrivit fișei de buget a Ministerului Educației.

Foto: Mircea Miclea / RBL


3 comments
  1. Cineva mănâncă „gogoși”.
    La cei 2.5% din PIB nu se adună și sumele provenite din fondul de reziliență ?

  2. Daca ajung profesorii sa fie evaluati si notati de parinti, care in procent de min 40 % sunt analfabeti functionali, cred ca nici macar acest nivel nu va mai fi in educatie! Cine de ex face o facultate grea precum mate-info si vine pe 2000 lei salariu?

  3. Exodul de tineri va continua! De 30 de ani, continuam sa atacam poporul acesta la rădăcina! Tinerii care dobândesc competente, pleacă, și nu ajung sclavii sparanghelului, ci, cu mintea și forța lor , participa activ, la creșterea economică reala, a unor societăți mai asezate. Și nu sunt putini! Alții, care își doresc cu siguranța , venituri mai mari, merg și la sparanghel, unii dintre ei, construind ceva interesant din aceasta îndeletnicire, deloc ușoară! Iar noi, rămânem sa fim conduși de lipitorii de afișe , promovați de tot curcubeul politic românesc , și auzim, cu stupoare, întrebarea din aceasta seara: ce rezultate are educația? Acestea! Care au promovat superficialitatea absoluta pana la vârful piramidei,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Programa de religie – clasele IX-XII: Escape room cu simboluri religioase, expoziții și tururi virtuale, articole de presă pentru pace între oameni, folosirea AI – propuneri în proiectul de programă pentru Cultul Ortodox / Aceasta susține „reflecția critică”, dar critica doctrinei, valorilor și practicilor religioase e limitată

Jocuri de tip „escape room”, realizarea de articole de presă,  expoziții virtuale sau fizice, apelul la inteligența artificială – toate sunt instrumente care ar urma să fie integrate în predarea…
Vezi articolul

Predarea istoriei, între caracterul excepțional al națiunii “folosit în scop politic” și abordarea obiectivă și autocritică, „europeană”. Corespondența ieșită din comun dintre Parlamentul European și ministrul polonez al Educației

Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a decis, luna aceasta, să publice corespondența sa cu ministrul polonez al Educației, după ce acesta din urmă a acuzat structurile europene…
Vezi articolul

Copiii s-au dezobișnuit să vorbească limba pe care o vorbesc în mod normal la școală, în zonele unde limba vorbită în familie este diferită de limba vorbită la școală, spune Ligia Deca, consilier prezidențial, despre carențele școlii online

„Avem carențe în ceea ce privește capacitatea copiilor de a se integra în medii sociale, de a-și exersa abilitățile care țin de interacțiune socială, emoțională și mai este un aspect…
Vezi articolul

RAPORT ANOSR Politizare răspândită, servicii de consiliere „care nu-și îndeplinesc misiunea”. Locuri insuficiente de cazare, burse sociale care nu acoperă cheltuieli de bază – situația studenților din România după ani de fluctuații în eforturile universităților de a le asigura drepturile

Universitățile respectă unele dintre drepturile studenților și le oferă acces la servicii într-o manieră similară cu ultima jumătate a deceniului – de la burse la cazare sau consiliere, după o…
Vezi articolul

Analfabetismul numeric aproape se dublează în liceu, comparativ cu școala primară, în rândul elevilor participanți la o testare specializată românească / 36% dintre aceștia au rezultate specifice analfabetismului funcțional numeric, iar 16% au „dificultăți marcante”

Analfabetismul numeric, înțeles printr-un nivel foarte scăzut al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în contexte de viață, crește constant de la nivelul școlii primare la nivelul…
Vezi articolul