Noua ministră a Educației din Franța, Elisabeth Borne, fostă prim-ministră (mai 2022 – ianuarie 2024) se confruntă cu un val de critici după ce a întors spatele unor profesori în timpul unei vizite oficiale în Mayotte. Episodul, filmat și intens distribuit pe rețelele sociale, a fost descris drept lipsit de empatie, potrivit Ouest France și BFM RMC. Incidentul a avut loc luni, 30 decembrie, în cadrul unei discuții cu doi profesori care i-au semnalat dificultățile severe cu care se confruntă locuitorii insulei, inclusiv lipsa accesului la resurse de bază. Profesorii au subliniat că locuitorii trebuie să parcurgă kilometri întregi pentru a găsi apă sau hrană, în timp ce autoritățile nu intervin suficient.
Borne, aflată în insula Mayotte împreună cu premierul François Bayrou și alți membri ai guvernului, a fost abordată de doi profesori care și-au exprimat nemulțumirea față de lipsa ajutoarelor și condițiile dificile din zonă. Unul dintre profesori a declarat: „De 15 zile, în toate mahalalele, nimeni nu a venit”. Ministrul a răspuns inițial că au existat distribuții de ajutoare, dar cei prezenți au contestat afirmația, susținând că acestea nu au fost vizibile.
În timp ce discuția continua, Borne a întrerupt dialogul, rostind un simplu „Ok” și întorcându-se pe călcâie, ceea ce a atras critici virulente din partea societății civile și a politicienilor. Incidentul a fost catalogat drept „o rușine” de către mai multe voci publice. Olivier Faure, liderul Partidului Socialist, a comentat că „o ministră nu poate întoarce spatele mărturiilor profesorilor care trag un semnal de alarmă asupra situației sanitare”.
- De asemenea, SNES-FSU, cel mai mare sindicat al profesorilor din Franța, a transmis un mesaj critic: „Mărturia acestui coleg este edificatoare. Elisabeth Borne nu poate întoarce spatele acestei realități!”.
Deși Elisabeth Borne a reacționat ulterior pe platforma X (fostul Twitter), calificând momentul drept unul „trunchiat” și spunând că declarațiile din video nu reflectă întreaga discuție, un profesor care a participat la întâlnire a oferit o altă versiune.
Invitat marți la BFM – Radio Monte Carlo (RMC), acesta a declarat că nu a existat niciun schimb de idei substanțial: „Noi am spus ce aveam de spus, iar doamna Borne a avut două replici, apoi s-a întors și a plecat. Este clar că nu a existat nimic mai mult după acea secvență”.
Nu este prima dată când Elisabeth Borne este acuzată de lipsă de sensibilitate. În noiembrie 2023, pe când era prim-ministră, a fost criticată intens pentru modul în care a reacționat la mărturia unui elev despre hărțuirea școlară.
În timpul unei întâlniri dedicate Zilei mondiale împotriva hărțuirii, un elev povestea despre dificultățile sale, iar Borne a răspuns într-un mod considerat superficial, urmat de râsete din sală, inclusiv ale sale, relata Midi Libre. Episodul a provocat indignare publică și a ridicat semne de întrebare asupra capacității sale de a gestiona situații sensibile.
Presa din Franța scrie că aceste incidente reflectă o problemă mai amplă a reprezentanților statului francez de a înțelege și aborda realitățile cotidiene ale cetățenilor, în special în regiunile de peste mări. În Mayotte, situația rămâne tensionată, iar atitudinea ministrului față de problemele locale este percepută ca un simbol al deconectării dintre autoritățile centrale și populația insulei.
Ministrul nu a oferit, până acum, o explicație mai detaliată despre cele întâmplate în timpul vizitei.
Context tensionat în Mayotte
Vizita delegației guvernamentale de luni, 30 decembrie, condusă de premierul François Bayrou, a avut loc în urma trecerii devastatoare a ciclonului Chido, care a afectat grav infrastructura și condițiile de trai din regiune. Bayrou a prezentat planul „Mayotte debout”, menit să accelereze reconstrucția insulei, dar tensiunile sociale rămân ridicate, mai ales în contextul precarității din zonele cele mai afectate.
De asemenea, vizita președintelui Emmanuel Macron la Mayotte, cu doar câteva zile înainte, a generat controverse, după ce acesta a afirmat că situație insulei ar fi fost „de 10.000 de ori mai rea” dacă insula nu ar fi parte a Franței.
Diana Ghimiși
Redacția
