Definirea de standarde clare pentru ceea ce considerăm a fi ”o școală bună” – inclusă în prioritățile pe termen scurt ale Ministerului Educației din fișa de buget

4.403 vizualizări
Foto: Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com
Definirea de standarde clare pentru ceea ce considerăm a fi ”o școală bună” este inclusă în prioritățile pe termen scurt ale Ministerului Educației, potrivit fișei de buget pusă în dezbatere publică. Definirea acestor standarde face parte din capitolul A6 – Modernizarea curriculumului și evaluării.

Descarcă de aici fișa de buget propus pentru Ministerul Educației în anul 2021. În document sunt enumerate prioritățile pe termen scurt.

Care sunt celelalte priorități de la capitolul „modernizarea curriculumului și evaluării”:

  • Restructurarea curriculumului școlar pentru promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, pe dezvoltarea de capacități cognitive, motivaționale și acționale, cunoștințe fundamentale, competențe și abilități aplicabile în profesie și în societate
  • Elaborarea noilor planuri-cadru și a programelor școlare pentru învățământul liceal pentru toate filierele și profilurile
  • Asigurarea de manuale și auxiliare necesare procesului didactic, inclusiv pentru disciplinele pentru care nu s-au putut asigura până în acest moment
  • Revizuirea/ dezvoltarea materialelor educaționale, a resurselor și a proceselor din școală pentru ca ele să promoveze diversitatea, în special în școlile care integrează copii cu dizabilități/ migranți
  • Definirea și asigurarea alfabetizării funcționale a elevilor pentru fiecare nivel, concomitent cu creșterea gradului de conștientizare asupra importanței acestei probleme
  • Inițierea unor programe de identificare timpurie a dificultăților în asigurarea alfabetizării funcționale a elevilor – de exemplu, prin utilizarea rezultatelor evaluărilor naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a
  • Asigurarea desfășurării examenelor/ evaluărilor naționale, precum și a concursurilor naționale și a activităților specifice olimpiadelor școlare
  • Încheierea evaluării periodice a tuturor unităților de învățământ
  • Susținerea Inspecției școlare – îndrumarea și consilierea cadrelor didactice
  • Susținerea programelor naționale, inclusiv extrașcolare și extracurriculare, de educație pentru sănătate, educație cultural-artistică și științifică, educație ecologică, educație prin sport, educație rutieră, educație pentru dezvoltarea durabilă, educație financiară, promovarea voluntariatului, a educației civice și a implicării sociale
  • Inițierea unui sistem de înregistrare și monitorizare a parcursului educațional și profesional al preșcolarilor și elevilor, corelat cu alte baze de date astfel încât portofoliul educațional integrat să reunească evaluările cu rezultatele anchetelor sociale și cu alte informații relevante
  • Dezvoltarea și implementarea programelor de stimulare a performanței, adresate elevilor cu potențial deosebit
  • Permanentizarea cooperării dintre minister, Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație și instituțiile internaționale din domeniul evaluării; realizarea parteneriatelor cu angajamente pe termen lung în evaluările PISA, TIMSS, PIRLS
  • Formarea de experți români în evaluare standardizată cu sprijinul experților internaționali
  • Clarificarea responsabilităților instituționale în cadrul procesului de evaluare
  • Cooptarea factorilor implicați și decidenți în construirea mecanismului de reglaj curriculum – evaluare
  • Elaborarea documentelor decizionale și a acordurilor inter-instituționale de coordonare a reglementărilor privind evaluarea și rezultatele evaluărilor, precum și a utilizării datelor în revizuirea curriculumului, formarea cadrelor didactice, elaborarea resurselor de învățare și proiectarea programelor remediale
  • Pregătirea utilizării sistemelor informatice atât în procesul de evaluare cât și în cartografierea rezultatelor elevilor
  • Introducerea de obiective de învățare definite în termeni de competențe pentru evaluarea la clasă, pentru toate ciclurile de învățare
  • Formarea unor grupuri de lucru pe discipline, arii curriculare sau inter-disciplinare care să elaboreze standarde de performanță și descriptori de performanță, corelați cu programele elaborate pe discipline/ module/ interdisciplinar și cu scalele de notare adoptate pentru disciplinele respective
  • Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării educaționale (evaluarea rezultatelor învățării, evaluarea competențelor), prin intermediul unor programe instituționale dedicate acestui scop
  • Includerea unui modul distinct pentru evaluare în formarea inițială a cadrelor didactice și includerea evaluării în componența practică a formării

O serie de rapoarte europene și naționale au vorbit despre acest concept de „școală bună”. De exemplu, „Guvernanța democratică a școlilor”, o lucrare din 2007 sub egida Consiliului Europei, apărută în limba română în 2014, trata acest concept:

„Putem spune că scopul unei şcoli într-o societate democratică este acela a le oferi copiilor posibilitatea să îşi maximizeze potenţialul – din punct de vedere academic; să îşi dezvolte abilităţi de viaţă şi capacitatea de a-şi îndeplini rolul într-o societate democratică. Cu toate astea, dacă o şcoală este bună din punct de vedere academic, dar eşuează în celelalte două aspecte, atunci nu poate fi considerată o şcoală bună.”

Tot în bugetul pe 2021 este inclusă și dotarea laboratoarelor, cabinetelor și atelierelor școală cu mobilier, echipamente și mijloace didactice moderne.

Fundația World Vision România a remarcat pe de altă parte că în acest proiect de buget fondurile alocate pentru grădinițe sunt mai mici decât cele din 2019.

De asemenea, aprobarea profilului cadrului didactic este revăzută pentru acest an.

Foto: Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil


4 comments
  1. Domnule Pop,
    Titlul articolului dvs. ar fi trebuit sa fie – DORIM, PUTEM SI STIM SA DEFINIM PRIN CONSENS CE INSEAMNA O „SCOALA DE CALITATE” SI O „UNIVERSITATE DE CALITATE”? Dar cum OUG 75-2005 privind asigurarea calitatii in educatie este plina de erori conceptuale si terminologice, erori, confuzii si lacune, nici jurnalistii si personalul din Ministerul Educatiei NU CUNOASTE semnificatia conceptelor de baza din domeniul Managementul calitatii… De ex. dvs utilizati eronat termenul „STANDARD” in loc de CERINTA/ CONDITIEI, desi este conform cu OUG75-2005… De fapt, conform referentialelor stiintifice internationale, „STANDARDUL” este un “document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat” REMARCĂ: orice standard se bazează pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi are ca scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii (SR ISO 10000:1992)…. Deci standardul este un DOCUMENT incluzand CERINTE/ CONDITII nu asa cum au stabilit autorii incompetenti ai OUG 75-2005… De fapt ceea ce intelegeti dvs prin „scoala buna” (pentru cine? Minister, ARACIP/ ARACIS, profesori, parinti, elevi, angajatori., etc?) ar trebui sa se numeasca o scoala DE CALITATE…. Avem exemple numeroase de bune practici in multe scoli din UE/ CE dar noi ar trebui sa fim interesati in a le cunoaste, a le analiza comparativ si a decide ceea ce dorim, putem si stim sa facem in INTERES NATIONAL (nu in interes personal sau de gashca, ca la noi!!!)….Apoi sa stabilim acest STANDARD REFERENTIAL NATIONAL prin CONSENS (nu prin vot majoritar asa cum vor politicienii nostri), astfel incat orice eventual ulterior GICA CONTRA sa poata fi marginalizat rapid!!…. Este si aceasta tot o „buna practica” din UE/ CE ignorata la noi, din pacate…. MAI ESTE MULT PANA DEPARTE!

  2. Nu știu câte din notele puse în catalog reflectă cu adevărat ceea ce știu și învață la școală eleviii. În urma ședinței de azi am constatat tupeul și nesimțirea părinților ai căror copii deși se jucau pe calculator în timpul orelor de curs online, ignorau profesorii sau veșnic aveau temele nefăcute și nu învățau, doresc să reclame profesorii care nu i au notat cu note mari respectiv 9, 10 în catalog.
    Oare și în străinătate este la fel ca la noi?………

    1. Si asta din cauza ca media contează la admitere. Dacă s-ar face admitere la liceu doar pe baza de examen nu am mai avea aceasta problema. Si mai mult de atat ar dispărea analfabetismul functional.

      Eliminați media din gimnaziu din calculul mediei de admitere la liceu Si astfel sistemul se va autoregla. E simplu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Procedura de gestionare a cazurilor de violență, doar pe hârtie, într-o școală din Teleorman: inspectoratul școlar a început o anchetă la aproape o săptămână după ce un elev a fost rănit la cap, îmbrâncit de un coleg / Tatăl victimei nu a fost contactat de școală nici până acum

Pe 2 octombrie un elev de gimnaziu de la Școala Gimnazială Siliștea, din județul Teleorman a fost rănit la cap după ce un coleg l-a îmbrâncit, scrie TotalImpact.ro. Tatăl elevului…
Vezi articolul

Autorul unei teze de doctorat pentru care a fost constatat plagiatul și cel care dorește să renunțe unilateral la titlul de doctor trebuie să restituie banii de școlarizare – propuneri PNL „agreate” pentru modificarea proiectelor de legi ale educației, anunță Sorin Cîmpeanu

„A fost agreată propunerea Partidului Național Liberal cu privire la îmbunătățirea proiectului Legii învățământului superior prin reglementarea obligației de restituire a sumelor de bani de către autorul tezei de doctorat,…
Vezi articolul

Consecințe pentru profesorii-evaluatori care „au greșit flagrant” în corectarea lucrărilor de la Bacalaureat și Evaluarea Națională. Cîmpeanu: Să nu mai corecteze vreodată sau cel puțin să nu mai corecteze până când nu dovedesc că vor putea să facă evaluări corecte

Profesorii-evaluatori de la Bacalaureat sau Evaluarea Națională care „au greșit flagrant” în corectarea lucrărilor candidaților cu diferențe uriașe de punctaj ar putea „să nu mai corecteze vreodată” lucrări sau „cel…
Vezi articolul